ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2765/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul F.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.A.E., obligarea pârâtului, prin secția consulară a Ambasadei României la Chișinău, să-i primească, într-un termen rezonabil de la solicitare, cererea de redobândire a cetățeniei române și să o transmită comisiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiției. A mai solicitat reclamantul obligarea pârâtei la plata de daune morale în cuantum de 1 leu. Reclamantul a arătat că, în luna iulie 2008, s-a adresat secției consulare a Ambasadei României la Chișinău în vederea depunerii cererii de redobândire a cetățeniei, conform art. 12 din Legea nr. 21/1991.

Întrucât accesul în incinta ambasadei pentru a depune o astfel de cerere era condiționat de prezentarea unei invitații din partea ambasadei, reclamantul a fost îndrumat să solicite, în scris, programarea pentru a depune cererea amintită. Secția consulară a Ambasadei României la Chișinău a comunicat reclamantului, prin adresa din 13 august 2008, că va fi invitat să depună cererea, fără însă a menționa vreo dată. A apreciat că refuzul secției consulare a Ambasadei României la Chișinău de a primi cererea de redobândire a cetățeniei și condiționarea acestei primiri de o solicitare de programare, are un caracter nejustificat și discriminator. În drept, cererea a fost întemeiată pe Legea nr. 21/1991, art. 2 și art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 82 din 13 ianuarie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte cererea formulată de reclamantul F.G. în contradictoriu cu pârâtul M.A.E., obligând pârâtul să procedeze la stabilirea datei pentru primirea actelor necesare pentru redobândirea cetățeniei române a reclamantului. Totodată, prin aceeași sentință, a fost respins capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, ca neîntemeiat, iar pârâtul a fost obligat la cheltuieli de judecată către reclamant. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a înlăturat apărarea pârâtei potrivit căreia este în imposibilitate de a respecta dispozițiile Legii nr. 21/1991 și pe cele ale Legii nr. 554/2004, având în vedere capacitatea limitată a Secției consulare din cadrul Ambasadei României la Chișinău, de a procesa dosarele cuprinzând acest tip de cereri.

Această soluție a fost adoptată ținând seama că nu s-a produs vreo probă în acest sens, precum și de dispozițiile Legii nr. 554/2004, care prevăd soluționarea cererilor într-un termen de 30 de zile. A mai motivat că Legea nr. 21/1991, legea specială în materie, nu prevede un termen în care autoritatea pârâtă are obligația de a soluționa cererile prin care se solicită redobândirea cetățeniei, condiții în care se impune respectarea dispozițiilor din norma cu caracter general, precum și a dreptului fiecărui cetățean, la soluționarea cererii într-un termen rezonabil. Referitor la capătul de cerere vizând acordarea daunelor morale de 1 leu, instanța de fond a reținut că nu s-a făcut nici o probă din care să rezulte atingerea adusă demnității reclamantului.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs M.A.E., care a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, reținând că autoritatea publică ar fi manifestat un refuz nejustificat față de cererea reclamantului. A mai invocat și prevederile art. 304 1 C. proc. civ., susținând că, într-adevăr, reclamantul a adresat ministerului două cereri – la 5 iulie 2008 și 8 august 2008, dar la momentul introducerii cererii de chemare în judecată nu era îndeplinită condiția depășirii unui termen rezonabil. Reclamantul a depus întâmpinare prin care a susținut că soluția instanței de fond este legală și temeinică, cerând respingerea recursului și depunând la dosar copii ale unor decizii pronunțate de această secție în sensul concluziilor sale.

Recursul este nefondat. În cauză, este necontestat că, deși intimatul-reclamant s-a adresat, la datele de 5 iulie 2008 și 8 august 2008, secției consulare a Ambasadei României în Republica Moldova, cu cerere pentru depunerea dosarului de redobândire a cetățeniei române, autoritatea recurentă nu a comunicat o dată pentru depunerea dosarului respectiv, potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Astfel, potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, persoanele care au domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cererea de redobândire sau de acordare a cetățeniei însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor cerute de lege, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare competente ale României, iar cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie.

Or, în raport cu aceste dispoziții legale, instanța de fond a reținut în mod legal culpa autorității recurente, pe care a obligat-o să stabilească o dată când să primească cererea și actele necesare redobândirii cetățeniei române de către intimatul - reclamant. Este adevărat că, prin Legea nr. 171/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 147/2008, la art. 12 a fost introdus un alineat nou, potrivit căruia „în situația în care, la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, numărul solicitanților este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular”, dar aceste completări sunt ulterioare pronunțării soluției instanței de fond, nefiind aplicabile în cauza de față.

Astfel fiind, instanța de recurs reține că cele două motive de recurs invocate de autoritatea publică recurentă sunt neîntemeiate, astfel că recursul va fi respins, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.A.E. împotriva sentinței civile nr. 82 din 13 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2009.