ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1973/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 20 iulie 2006 reclamanta SC I. SA a chemat în judecată pârâta SC S.I. SA solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună anularea parțială a hotărârii A.G.E.A. din 13 iunie 2006 în ceea ce privește deciziile luate sub punctele 1 - 6. În susținerea cererii reclamanta a arătat că în urma dezbaterilor s-a adoptat hotărârea mai sus arătată unde s-a aprobat majorarea capitalului social prin liberarea unui număr de 146.000 noi acțiuni nominative în valoare de 627.800 Ron la prețul de subscriere de 4,3 Ron, compensarea cu acțiuni nou liberate conform hotărârii a creanței certe, lichide și exigibile deținute de acționarul SC M.E.T.

SA asupra societății pârâte în sumă de 627.800 Ron la punctul 6 s-a aprobat cu majoritatea voturilor celor prezenți reprezentând 52,39 % din capitalul social înstrăinarea unor active aflate în patrimoniul societății. Cu privire la hotărârile luate la punctele 1, 2, 6 din Hotărâre, arată că a votat împotrivă. Invocă nulitatea hotărârii sub aspectul majorării capitalului social prin compensarea unor creanțe certe, lichide și exigibile deținute de acționarul majoritar, deoarece a fost privată nelegal de posibilitatea de a lua cunoștință despre situația financiară concretă și explicită a conversiei datoriilor pârâtei către acționarul majoritar, întrucât nu a putut avea înainte sau în timpul ședinței din 13 februarie 2006 reprezentarea exactă a pretinsei creanțe deoarece convocatorul a fost extrem de lapidar, fiind încălcate dispozițiile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990.

Critică de asemenea hotărârea prin care s-a dispus compensarea creanței creditorului majoritar cu acțiuni ale societății pârâte ca fiind sub incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 deoarece acționarul majoritar trebuia să se abțină de la deliberări privind această operațiune. De asemenea reclamă încălcarea de către pârâtă a dispozițiilor imperative ale art. 117 alin. (8) din Legea nr. 31/1990 deoarece convocatorul nu a cuprins textul integral al propunerilor privind modificarea actului constitutiv. Tribunalul Bihor, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 50 din 30 noiembrie 2006 a respins acțiunea ca nefondată.

În motivarea soluției, instanța de fond a reținut că așa cum rezultă din convocatorul emis de către pârâtă reclamantei din data de 15 mai 2006, în calitate de acționar reclamanta a fost convocată cu ordinea de zi privind majorarea capitalului social prin compensarea unor creanțe certe, lichide și exigibile deținute de acționarul SC M.E.T. SA propunându-se majorarea capitalului social cu 856.516 lei echivalentul unui număr de 199.190 acțiuni nou emise, aprobarea înstrăinării unor active aflate în patrimoniul societății, spații de producție, hale și teren aferent. În urma difuzării convocatorului reclamanta a solicitat completarea materialului, iar în urma acestei solicitări pârâta i-a comunicat actele solicitate.

De asemenea instanța de fond a reținut că materialul prezentat pentru Adunarea generală are la bază fundamentarea propunerii de majorare a capitalului social și analiza implicită a situației financiare a societății de către raportul societății de audit abilitată să facă analiza activității societății și care nu a fost contestat. S-a mai arătat că, chiar dacă acționarul a votat pentru conversia datoriilor societății cu propria creanță, sancțiunea nu este nulitatea hotărârii respectiv a deliberării, ci, eventual daune pe care le-ar cauza societății dacă fără votul său nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.

Împotriva acestei soluții a promovat apel reclamanta reluând criticile din acțiunea promovată, apel respins de către Curtea de Apel Oradea, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 4 din 19 iunie 2007. În motivarea soluției instanța de control judiciar a reținut că nu au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 atâta timp cât convocatorul emis de intimată cuprinde în mod clar și explicit cele două probleme majore ce urmau a face obiectul dezbaterilor, trimiterea din cuprinsul convocatorului la anexă referindu-se la materialul întocmit de Consiliul de Administrație al societății, din corespondența purtată solicitând doar completarea materialului ce vizează obiectul ședinței A.G.E.A.

și nu comunicarea materialului anex. Referitor la motivele de apel vizând nulitatea hotărârii sub aspectul majorării capitalului social prin compensarea unor creanțe deținute de acționarul majoritar, încălcarea obligației de abținere nu se sancționează cu nulitate. Referitor la motivul de nulitate constând în faptul neparticipării cenzorilor la Adunarea generală s-a reținut că aceștia au această obligație numai când acționarii o cer fără să existe o sancțiune în caz de neparticipare. Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Astfel se susține că s-a făcut o interpretare a dispozițiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 în privința punctului 6 al hotărârii respectiv înstrăinarea activelor societății având în vedere că anexa privind spațiile nu i-a fost comunicată, iar Referatul privind vânzarea prin metoda negocierii directe a unor active ale societății înscris ce nu acoperă condiția convocării de a fi explicită fiind o expunere de motive ce stă la baza deciziei de înstrăinare. De asemenea recurenta consideră că s-a făcut o interpretare și aplicare greșită a art. 127 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, încălcarea acestei dispoziții atrăgând sancțiunea nulității hotărârii. Aceiași situație o reprezintă și interpretarea dispozițiilor art. 163 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 31/1990 apreciind în mod eronat lipsa unei sancțiuni.

Recursul este nefondat. Instanțele au făcut o corectă interpretare a dispozițiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 în privința punctului 6 din A.G.E.A. din 12 iunie 2006, prin care s-a aprobat înstrăinarea unor active aflate în patrimoniul societății intimate. Astfel din actele dosarului rezultă că vânzarea unei părți din activele societății a mai făcut obiectul dezbaterilor în cadrul A.G.E.A. din 23 aprilie 2004 și reprezintă o continuare a programului de structurare și redresare a societății, aprobat deja printr-o hotărâre anterioară, din 25 octombrie 2005. Convocatorul a fost comunicat recurentei la 15 mai 2006, iar ulterior prin adresa nr. 1314 din 7 iunie 2006, i s-au comunicat și cele două materiale ce au făcut obiectul ședinței A.G.E.A.

din 12-13 iunie 2006. Din corespondența purtată de părți nu rezultă că s-a solicitat expres anexa de care face vorbire, convocatorul fiind clar și explicit, astfel încât evidențierea activelor în lista anexă nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 sau o vătămare adusă dreptului de vor recurentei. Referitor la motivul privind interpretarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) din Legea nr. 31/1990. De vreme ce dreptul de vot al acționarului are o funcție socială, este justificată interdicția aplicabilă acționarului de a vota în privința unor probleme în care interesul său personal prevalează. Din interpretarea gramaticală și sistematică a art. 127 alin. (2) rezultă însă că încălcarea acestei obligații nu constituie un motiv de anulare a hotărârii adunării generale.

Încălcarea interdicției din art. 127 este sancționată numai prin răspunderea acționarului pentru daunele aduse societății, dacă fără votul său nu s-ar fi format majoritatea necesară. Obligația instituită de dispozițiile art. 163 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 31/1990, abrogate prin Legea nr. 441/2006 nu era imperativă. Obligativitatea participării cenzorilor la adunările generale pentru a da lămuriri acționarilor se impunea numai în condițiile în care aceștia o cer, fără ca legea să prevadă vreo sancțiune în caz de neparticipare la dezbateri. Scopul participării cenzorilor la adunarea generală era de a da explicațiile și lămuririle necesare acționarilor, atunci când sunt cerute: În speță opinia cenzorului a fost exprimată prin raportul de audit întocmit pentru conversia creanței în acțiuni, prezentat în cadrul dezbaterilor, scopul vizat de legiuitor fiind suplinit prin acest raport.

În aceste condiții văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC Î. SA ORADEA, împotriva deciziei nr. 4/C/2007-A din 19 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2008.