ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 68/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 360 din 15 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția civilă, s-a respins contestația formulată în baza Legii nr. 10/2001 de contestatorul P.C.G.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele considerente: Prin dispoziția nr. 6438/2009 emisă de pârâți, ca răspuns la notificarea nr. 3772/2001, a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 1776 mp, situat în Târgu Jiu, str. T. Vladimirescu, județul Gorj, întrucât acesta este afectat de utilități publice și s-a propus acordarea de despăgubiri contestatorului pentru cei 1776 mp, construcția cu destinației de locuință în suprafață construită de 190 mp și construcția cu destinației de anexă în suprafață construită de 66 mp, situate în Târgu Jiu, str. T. Vladimirescu, județul Gorj în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv (Titlul VII din Legea nr. 247/2005).

Prin contestația formulată, reclamantul a criticat dispoziția numai în ceea ce privește acordarea despăgubirilor pentru suprafața de 1776 mp, apreciind că acest teren trebuia acordat în natură sau să-i fie atribuită o altă suprafață de teren echivalentă, nu și cu privire la despăgubirile acordate pentru construcțiile demolate cu care a fost de acord. Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, la care părțile nu au formulat obiecțiuni, rezultă că suprafața în litigiu de 1700 mp este în totalitate ocupată, terenul făcând parte din domeniul public al Municipiului Târgu Jiu fiind afectat de străzile T Vladimirescu și Traian, de zona blocurilor construite la nord de strada Traian, de utilități subterane (apă, canalizare, gaze, curent electric, telefonie), precum și de spații verzi, de aleile parcului existent vis – a - vis de Tribunalul Gorj.

Faptul că terenul face parte din domeniul public rezultă și din Anexa Hotărârii nr. 133/1999, poziția 672, document aflat la fila 52 din dosar. În atare situație, terenul solicitat de către contestator a-i fi atribuit în natură nu este liber, acesta aparținând domeniului public, fiind afectat de construcții și utilități publice, astfel că dispoziția 6438/2009 a fost legal emisă cu respectarea dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001. În ceea ce privește solicitarea contestatorului de a-i fi atribuite alte servicii sau bunuri în compensare, în situația în care nu este posibilă restituirea în natură a terenului, s-a reținut din procesul-verbal din 10 noiembrie 2009 al Primăriei Municipiului Târgu Jiu că nu sunt disponibile bunuri sau servicii pentru acordarea în compensare.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul P.C.G. Prin decizia civilă nr. 12 din 21 februarie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins apelul declarat de reclamant. În motivarea soluției sale, s-a reținut că, deși este reală susținerea apelantului reclamant, în sensul că Legea nr. 10/2001 consacră prioritar principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, această restituire în natură este însă condiționată, după cum arată chiar apelantul reclamant, de starea imobilului respectiv, în sensul de a fi liber și neafectat de utilități publice. Or, în speță, după cum rezultă din probele administrate în cauză, terenul în suprafață de 1776 mp, solicitat a se restitui, în principal, în natură, nu este teren liber în sensul prevăzut de lege, fiind afectat de utilități publice, construcții și amenajări de utilitate publică.

Din raportul de expertiză depus la dosar, și necontestat de reclamant, rezultă că, în prezent, terenul în litigiu este ocupat astfel: 728 mp - spații verzi și alei ale parcului existent vis – a - vis de Tribunalul Gorj, 1048 mp, - actualele străzi Tudor Vladimirescu și Traian, precum și de zona blocurilor construite la Nord de strada Traian. De asemenea, expertul concluzionează că, cel puțin terenul afectat de cele două străzi, este afectat și de utilități subterane, (apă, canalizare, gaze, curent electric, telefonie).

Rezultă, de asemenea, din actele dosarului, că imobilul în litigiu a fost expropriat împreună cu alte imobile, în baza decretului de expropriere nr. 102/1980, în scopul realizării în municipiul Târgu Jiu a unui număr de 650 apartamente cu dotările social-culturale și tehnico-edilitare aferente, iar în raport de situația din teren, constatată de expert, rezultă că scopul exproprierii a fost îndeplinit, amenajările existente pe teren, având tocmai rolul de a asigura o utilizare normală a blocurilor de locuințe, fiind indispensabile proprietăților respective și asigurând utilitățile necesare pentru comunitatea din zonă. În ceea ce privește Parcul Public „Nicu D. Miloșescu”, acesta apare cuprins în domeniul public al municipiului Târgu Jiu, încă din 1976, după cum se confirmă prin H.C.L.

Târgu Jiu nr. 133 din 30 iulie 1999 și anexe (f. 51-54 dosar fond), așa încât, este nereală susținerea apelantului reclamant, în sensul că terenul în litigiu are destinația de parc, destinație ce a fost dată după notificarea de restituire a terenului. Prin urmare, față de situația de fapt ce rezultă din probele dosarului, prima instanță a stabilit în mod corect că terenul în litigiu nu este „liber” în sensul prevăzut de lege, pentru a fi restituit în natură, respingând cererea formulată sub acest aspect. În ceea ce privește cererea de atribuire de teren în compensare, soluția tribunalului este, de asemenea, legală și temeinică, având în vedere procesul verbal al Primăriei municipiului Târgu Jiu, necontestat de reclamant la instanța de fond, din care rezultă că nu există bunuri sau servicii disponibile pentru a fi acordate în compensare.

Mai mult, deși în motivarea apelului, reclamantul a susținut că va face dovezi, în sensul că municipiul Târgu Jiu deține teren disponibil, nu a produs astfel de dovezi, neprezentându-se la instanță și solicitând judecarea cauzei în lipsă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P.C.G. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 28 martie 2012. La termenul de la 12 noiembrie 2012, judecata recursului a fost suspendată conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar la 9 decembrie 2013, din oficiu, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, fixând termen la 16 ianuarie 2014, când instanța a invocat excepția perimării recursului.

Analizând cu prioritate această excepție, față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte o va admite, pentru considerentele care succed: Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Conform dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constată și din oficiu. Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 și 250 C. proc.

civ. În speță, la termenul de la 12 noiembrie 2012, judecata recursului a fost suspendată conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților. Din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 12 noiembrie 2013, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., părțile nu au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea continuării judecății. Reținând că în cauză sunt întrunite condițiile perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și constatând că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept, putând fi constatată și din oficiu de instanță, față de dispozițiile art. 252 alin. (1) teza I din același cod, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu care a fost investită.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamantul P.C.G. împotriva deciziei civile nr. 12 din 21 februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2014.