ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4675/2008

Asupra recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 475 din 5 iunie 2008, Curtea

de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis

acțiunea formulată de reclamanta M.D.M.E., în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Cluj, dispunând anularea hotărârii nr. 22596 din 11

februarie 2008 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască

reclamantei drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, pentru perioada 1 mai

1944-6 martie 1945, începând cu data de 1 decembrie 2007.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de

fond a reținut, în esență, pe baza probelor administrate, că reclamanta s-a

născut la data de 1 mai 1944, în localitatea Radna, județul Arad, după ce, în

toamna anului 1940, familia acesteia se refugiase, din motive etnice, din

Ardealul de Nord ca urmare a Dictatului de la Viena.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o

netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii

Cluj, în temeiul

prevederilor art. 304

pct. 9 și art. 304 C. proc. civ., susținând că reclamanta nu poate beneficia de

prevederile O.G. nr. 105/1999, atâta vreme cât s-a născut ulterior strămutării

părinților săi și, deci, nu a fost supusă unor persecuții etnice.

Examinând sentința atacată în raport cu actele

și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu

dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C.

proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în

continuare.

În conformitate cu dispozițiile art. 1 lit. c)

din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate

de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940

până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările

ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean

român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice,

în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Din conținutul textului de lege menționat,

rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive

etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face distincție

între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă

localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare,

legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele,

cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate

din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și copiii

născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a

părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.

În cauză, este necontestat și rezultă dm

dovezile administrate că intimata-reclamantă s-a născut la data de 1 mai 1944,

în localitatea Radna, județul Arad, în timpul refugiului familiei sale. In

acest sens sunt înscrisul intitulat „Declarație despre drepturile și interesele

părăsite la fostele domicilii de către expulzații și refugiații din

Transilvania de Nord ....", emis la data de 22 ianuarie 1941, pe numele

tatălui reclamantei, N.I., precum și declarațiile notariale ale martorilor M.S.C.

și S.S., aceasta din urmă fiind ea însăși beneficiară a drepturilor prevăzute

de O.G. nr. 105/1999, care atestă că părinții intimatei-reclamante s-au

refugiat în localitățile Teliu, județul Brașov, și Radna, județul Arad, din

localitatea de domiciliu Satulung, județul Satu Mare, în anul 1940.

Fiind născută în perioada refugiului părinților

săi, intimata-reclamantă a împărtășit situația părinților refugiați, suportând consecințele

morale și materiale ale refugiului care, începând cu data nașterii sale, s-au

răsfrânt și asupra sa, situație față de care, în mod corect a procedat instanța

de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei calitatea de

beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999 și, în consecință, să-i acorde

acesteia drepturile ce i se cuvin.

Pentru considerentele arătate, recursul va fi

respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și

legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței nr. 475 din 5 iunie 2008 a Curții

de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

decembrie 2008.