ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 845/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 845/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de
față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 478 din 6 iunie 2008, Curtea
de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a
respins, ca neîntemeiată, acțiunea prin care reclamanta C.V., în contradictoriu
cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, solicita anularea hotărârii acesteia
nr. 22779 din 21 februarie 2008, prin care i-a fost respinsă cererea formulată
în temeiul Legii nr. 189/2000.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de
fond a reținut, în esență, că reclamanta nu a făcut dovada stării de fapt
prezentate în cererea adresată comisiei, conform art. 1169 C. civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs
reclamanta, susținând că este netemeinică și nelegală, întrucât, cu probele
administrate în cauză, a dovedit refugiul precum și motivele etnice ale
acestuia.
Examinând sentința atacată, în raport cu actele
și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu
dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304
1
C.
proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în
continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile
instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945
din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile
acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada
sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost
refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
De asemenea, în conformitate cu art.4 din
Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr.
127/2002, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din ordonanță se
poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente [alin. (1)] sau,
în lipsa actelor oficiale, prin declarație cu martori [alin. (2)].
în speță, la dosarul cauzei au fost depuse
declarațiile autentificate ale martorilor S.D. și M.N., ei înșiși beneficiari
ai drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, care atestă că, în perioada
octombrie 1940-martie 1945, reclamanta, împreună cu mama sa, în prezent
decedată, s-au refugiat în România, din localitatea Curtuiușu Dejului, județul
Cluj, în localitatea Geaca, același județ.
De asemenea, în recurs, reclamanta a depus la
dosar copia certificatului de naștere, precum și a sentinței nr. 528 din 24
iunie 2008 a Curții de Apel Cluj, rămasă irevocabilă prin nerecurare, din care
rezultă că sora recurentei-reclamante, P.I., beneficiază de drepturile
prevăzute de O.G. nr. 105/1999, pentru aceeași perioadă.
Din coroborarea probelor susmenționate,
rezultă, așadar, atât refugiul recurentei-reclamante cât și motivația etnică și
perioada acestuia, situație față de care în mod greșit instanța de fond a
respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Or, încadrându-se în situația prevăzută de art.
1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu
modificările și completările ulterioare, reclamanta este îndreptățită să
beneficieze de compensațiile acordate de acest act normativ, pentru perioada
corespunzătoare refugiului, respectiv 1 noiembrie 1940-6 martie 1945.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi
admis iar sentința atacată va fi modificată, în sensul admiterii acțiunii
formulate de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta C.V.
împotriva sentinței nr. 478 din 6 iunie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Modifică, în tot, sentința atacată, în
sensul că admite acțiunea reclamantei.
Dispune anularea hotărârii nr. 22779 din
21 februarie 2008 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj.
Obligă pârâta să emită o nouă hotărâre,
prin care să recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al drepturilor
prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 noiembrie 1940-6 martie
1945, începând cu data de 1 martie 2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2009.