ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.05.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1303/2009

HOTĂRÂRE
06.05.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1303/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 354 din 10 iunie 2008,

Tribunalul Neamț a respins cererea de revizuire formulată de revizuienta

D.G.F.P. Neamț în contradictoriu cu SC D. SRL și O.R.C. de pe lângă Tribunalul

Neamț.

S-a reținut de prima

instanță că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, revizuienta D.G.F.P.

Neamț a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 1955/COM/2007 pronunțată de

Tribunalul Neamț, secția comercială și de contencios administrativ.

În drept revizuienta și-a

întemeiat cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

În motivare revizuienta a

arătat că Tribunalul Neamț a respins cererea D.G.F.P. de anulare a mențiunii

radierii SC D. SRL Pipirig de la O.R.C. Neamț ca inadmisibilă, motivat de

faptul că încheierile judecătorului delegat la O.R.C. sunt susceptibile doar de

recurs, a cărui competență de soluționare este dată Curții de Apel Bacău.

Examinând cererea de

revizuire, s-a reținut următoarea situație de fapt:

Prin hotărârea a cărei

revizuire este solicitată, a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea formulată

de D.G.F.P. Neamț, în contradictoriu cu pârâții SC D. SRL Pipirig și O.R.C. de

pe lângă Tribunalul Neamț. În cauză, reclamanta D.G.F.P. Neamț, solicitase să

se constate nulitatea absolută a radierii SC D. SRL dispusă de judecătorul

delegat la O.R.C.

Pentru a pronunța hotărârea

a cărei revizuire se cere, respectiv sentința civilă nr. 1955 din 28 septembrie

2007, instanța a reținut că Tribunalul nu are competență de a se pronunța

asupra legalității încheierii judecătorului delegat la O.R.C. și că împotriva

încheierii judecătorului delegat se poate exercita doar recurs, competența

materială a recursului revenind Curții de Apel.

Cu privire la motivele

invocate în actuala cauză de revizuientă referitoare la pronunțarea încheierii

judecătorului delegat de radiere a societății în timp ce exista o cerere pe

rolul Tribunalului pentru deschiderea procedurii insolvenței, se constată că

aceste motive ar fi putut fi valorificate într-un eventual recurs împotriva

Încheierii judecătorului delegat, recurs aflat în competența materială a Curții

de Apel.

În cauză se constată că nu

au incidență prevederile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

Nu se poate reține că

instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut.

Într-adevăr instanța nu a

analizat legalitatea Încheierii judecătorului delegat, și aceasta întrucât

examinarea legalității acestei încheieri este de competența Curții de Apel în

cadrul recursului și nu în competența Tribunalului. Tribunalul nu poate desființa

încheierea judecătorului delegat, astfel încât examinarea motivului invocat de

recurentă este inutil.

Împotriva hotărârii

pronunțate de Tribunalul Neamț a promovat apel revizuienta D.G.F.P. Neamț,

considerând-o nelegală, motivat de faptul că deși a solicitat deschiderea

procedurii simplificate și intrarea în faliment, instanța, prin sentința a

cărei revizuire a cerut-o, a dispus radierea societății comerciale debitoare.

Curtea de Apel Bacău, prin

decizia nr. 65 din 30 septembrie 2008, a respins ca nefondat apelul.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs, în termen, D.G.F.P. Neamț solicitând admiterea recursului său

și modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și apoi a cererii

sale de revizuire, constatându-se nulitatea radierii SC D. SRL.

În motivarea recursului său

revizuienta, după ce face o prezentare și o critică a aspectelor ce țin de

fondul cauzei privind radierea SC D. SRL, susține că în cauză își au aplicare

prevederile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., întrucât radierea debitoarei s-a

făcut cu încălcarea acestor prevederi, neobservându-se faptul că la data

constatării radierii exista o cerere de deschidere a procedurii insolvenței.

Examinând recursul prin

prisma motivelor invocate Înalta Curte constată că acesta este nefondat.

Instanța de apel în mod temeinic, prin interpretarea și aplicarea corectă a

legii a respins apelul revizuientei, menținând soluția instanței de fond de

respinge, ca nefondată, a cererii de revizuire.

În mod corect s-a reținut că

în cauză nu se regăsește motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C.

proc. civ. invocat de revizuientă, respectiv că instanța s-ar fi pronunțat

asupra a ceea ce nu  s-a cerut sau nu s-ar fi pronunțat asupra unui lucru cerut

și că motivele invocate prin revizuire puteau fi valorificate într-un eventual

recurs împotriva încheierii judecătorului delegat.

Față de cele de mai sus

Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă

recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de revizuenta D.G.F.P. Neamț împotriva deciziei nr. 65/2008 din 30 septembrie

2008, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 mai 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-03-12
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 856/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta D.G.F.P. Neamț a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC M.F. SRL Târgu Neamț să se constate prin hotărâre judecătorească nulitatea radieri
ÎCCJ 2011-02-10
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 631/2011
la îndeplinire, aceste hotărâri trebuind să fie definitive, să fie pronunțate între aceleași părți, având aceeași calitate, în una și aceeași pricină, dar în dosare diferite, cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nefiind îndeplinire în si
ÎCCJ 2008-02-12
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 525/2008
tiv și trunchiat textele de lege încălcate de reclamantă, nu a clarificat problematica specifică legislației fiscale și nu au avut în vedere că dispozițiile C. fisc. prevalează asupra oricăror norme din alte acte normative, astfel încât, în
ÎCCJ 2008-01-10
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 75/2008
de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. În raport de cele mai sus arătate, apreciind că în mod greșit prin hotărârea atacată s-a stabilit competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclama
ÎCCJ 2007-02-06
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 547/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 1197/CA/2005 al Tribunalului Hunedoara secția comercială și Contencios Administrativ reclamanta D.G.F.P.
Sursă