ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 879/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 180 din 14 noiembrie 2008, Tribunalul Sibiu a condamnat-o pe inculpata S.V., la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 165 C. proc. pen., s-a ridicat sechestrul asigurător instituit prin ordonanța din 3 martie 2008 de către D.I.I.C.O.T. – B.T. Sibiu asupra autoturismului. În baza art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A fost menținută starea de arest și s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive de la data de 22 februarie 2008. În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 24.000 Euro sau echivalentul acesteia de la inculpată. Totodată, a fost obligată inculpata la plata sumei de 15.000 Euro, cu titlu de daune morale, către partea civilă Ț.D. În esență, s-a reținut că în anul 2006, inculpata S.V. le-a indus în eroare pe partea civilă Ț.D. și pe martora C.P.M. prezentându-le ca adevărat faptul că le obține locuri de muncă în calitate de baby-sitter în Germania, iar ulterior, în realitate, după ce acestea au fost transportate și cazate în Germania, au fost obligate să practice prostituția în favoarea sa.

În același mod a procedat inculpata în anul 2008 și cu martora S.A.C. Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr. 2/ A din 6 ianuarie 2009, a respins, ca nefondate, apelurile Parchetului – D.I.I.C.O.T. – B.T. Sibiu și al inculpatei. Prin recursul declarat, Parchetul D.I.I.C.O.T. – S.T. Alba Iulia, susține că pedeapsa a fost greșit individualizată și solicită majorarea acesteia. Recursul nu este fondat. În cauză instanțele au reținut corect faptele și vinovăția inculpatei, le-au încadrat corect în dispozițiile legii și i-au aplicat o pedeapsă just individualizată.

La stabilirea pedepsei instanțele au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor comise, reflectat de modul în care inculpata a conceput și săvârșit infracțiunile, dar și datele ce caracterizează persoana acesteia (în vârstă de 59 de ani, căsătorită, cu antecedente penale privitor la care s-a împlinit termenul de reabilitare) astfel că, instanțele au individualizat just pedeapsa aplicată inculpatei, care nu se impune a fi majorată. Nici critica referitoare la greșita ridicare a sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului și la neconfiscarea acestuia nu este întemeiată. Sub acest aspect, instanțele au avut în vedere actul emis de către firma M.B.B. la data de 15 august 2008 în care s-au arătat următoarele: „Adeverim că B.M.B.

A.G. este proprietarul de garantare a autovehiculului (..). Transferul dreptului de proprietate asupra autovehiculului către doamna S.V. va avea loc doar după achitarea tuturor ratelor lunare de împrumut și al unei rate finale”. Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., S.T. Alba-lulia împotriva deciziei penale nr. 2/ A din 6 ianuarie 2009 a Curții de Apel Alba-lulia, secția penală, privind pe intimata inculpată S.V. (fostă G., fostă B.). Deduce din pedeapsa aplicată intimatei inculpate, durata reținerii și a arestării preventive de la 22 februarie 2008 la 12 martie 2009. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea intimatei inculpate, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea intimatei părți civile Ț.D., în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2009.