ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2378/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 25 iulie 2007,

așa cum a fost precizată, reclamanții G.R.C., T.D.M., D.D., P.M., V.M., P.T., D.F.,

I.M., I.V., B.I., R.G., S.M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.I.R.A.,

Casa O.P.S.N.A.J., I.G.P., M.E.F. și I.N.E.P., obligarea pârâților la plata

sumelor reprezentând 7% din salariul brut – contribuția la asigurările sociale

de sănătate, primele de concediu pe perioada 2004 - 2006 și sporul de

fidelitate pe anul 2005, toate sumele actualizate cu coeficientul de inflație

la data plății, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii,

reclamanții au arătat că, în calitate de polițiști, salariați ai M.I.R.A. și I.N.E.P.

au beneficiat și beneficiază de asistență medicală și medicamentele gratuite

conform art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 80/1995 și art. 28 pct. 1 lit. c)

din Legea nr. 360/2002, ca atare, nu datorează contribuția de 7% reținută și

virată la Casa O.P.S.N.A.J.

În aceeași calitate,

potrivit Legii nr. 360/2002 și art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003, aveau

dreptul la prima de vacanță, iar în temeiul art. 6 din O.G. nr. 38/2003 erau

îndreptățiți la plata sporului de fidelitate pe anul 2005.

Au mai arătat că suspendarea

plății acestor drepturi, dispusă prin mai multe acte normative, nu poate atrage

anularea drepturilor, fiind vorba despre drepturi câștigate.

În ceea ce privește chemarea

în judecată a M.I.R.A. și M.E.F., au susținut că aceste autorități au fost

chemate în judecată în vederea asigurării fondurilor celorlalți pârâți, care au

obligația plății lor.

Curtea de Apel Pitești, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 115/F-C

din 5 decembrie 2007, a admis în parte acțiunea, a respins excepțiile invocate

de pârâți, a obligat pârâții I.N.E.P. și M.I.R.A. să plătească reclamanților

prima de vacanță pe perioada 2004 - 2006, actualizată în funcție de

coeficientul de inflație la data plății, în raport cu perioada efectivă lucrată

de fiecare reclamant în parte, să plătească reclamanților sporul de fidelitate

pentru anul 2005, la valoarea calculată în funcție de inflație, la data plății.

A obligat pe aceeași pârâți și pe pârâtul M.E.F. să asigure fondurile necesare

plății acestor drepturi.

Totodată, a respins cererea

privind obligarea pârâtei Casa O.P.S.N.A.J. de a restitui contribuția de 7% la

bugetul asigurărilor sociale.

Pe fondul cauzei, referitor la

prima de concediu și sporul de fidelitate, instanța a reținut că soluția se

impune, întrucât reclamanții, în calitatea lor de funcționari publici cu statut

special, erau îndreptățiți la plata drepturilor menționate, în temeiul

prevederilor art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003 și al art. 6 din O.G. nr. 38/2003.

Că, deși aceste dispoziții legale au fost suspendate, suspendarea nu

echivalează cu o stingere a dreptului, astfel încât, la încetarea suspendării,

se impunea plata retroactivă a acestor drepturi.

În aceea ce privește

contribuția de 7% la bugetul asigurărilor sociale, prima instanță a considerat

că cererea este neîntemeiată, în raport cu prevederile O.U.G. nr. 150/2002, ale

art. 261 din Legea nr. 95/2006, precum și ale Deciziei nr. 3/2006 pronunțată de

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Împotriva sus menționatei

sentințe a declarat  recurs, în termen legal, pârâtul M.E.F. prin D.G.F.P.

Argeș, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea

hotărârii atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale

pasive a M.E.F.

Recurentul a susținut că, s-a

admis acțiunea față de M.E.F., considerându-se în mod eronat că acesta poate fi

confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat, iar între M.E.F. și pârâți nu

există obligație de garanție, iar M.I.R.A. este ordonator principal de credite

ca și M.E.F.

A mai menționat că M.E.F. nu

este implicat în niciun fel în raporturile de muncă existente între reclamanți

și celelalte autorități pârâte.

Recursul se va admite în

sensul și pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Obiectul acțiunii îl

constituie, în cauză, dreptul polițiștilor la acordarea primelor de concediu pe

anii 2004 - 2006 și a sporului de fidelitate de până la 20% din salariul de

bază.

În mod eronat instanța de

fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M.E.F., în

condițiile în care, prin O.G. nr. 22/2002 s-a reglementat modalitatea de

executare a obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul

titlurilor executorii.

Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 22/2002, executarea obligațiilor de plată a

instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele

aprobate prin bugetele acestora la titlul cheltuielilor la care se încadrează

obligația de plată respectivă.

În conformitate cu

prevederile art. 2 din O.G. nr. 22/2002, ordonatorii principali de credite

bugetare, au obligația să dispună toate măsurile care se impun, inclusiv virări

de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii

și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru

efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.

Prin urmare, în cauză,

obligațiile de plată ale M.I.R.A. în temeiul unui titlu executoriu (cum ar fi o

hotărâre judecătorească prin care s-ar admite pretențiile reclamantului) se

realizează din sumele aprobate acestuia, fără nicio legătură cu competențele M.E.F.

în materie de buget.

Intimatul - pârât M.I.R.A.

are calitate de ordonator principal de credite, iar potrivit art. 21 din Legea nr.

500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele

bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor

publice ierarhic inferioare.

Faptul că M.E.F. elaborează

proiectul bugetului de stat nu are relevanță în speță, atâta timp cât, potrivit

prevederilor art. 28 lit. d) - e) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele

publice, aceasta se face pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali

de credite și a proiectelor bugetelor locale.

Trebuie avut în vedere și

faptul că recurentul nu este parte în raportul de drept material dedus judecății.

De asemenea, trebuie

menționat că la data de 20 decembrie 2007, a intrat în vigoare O.U.G. nr. 146/2007

pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada

2001 - 2006.

Pentru aceste considerente,

Înalta Curte, va admite recursul și va modifica în parte sentința atacată, în

sensul că va respinge acțiunea față de M.E.F., pentru lipsa calității

procesuale pasive, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

pârâtul M.E.F. prin D.G.F.P. Argeș împotriva sentinței civile nr. 115/F-C din 5

decembrie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal.

Modifică, în parte, sentința

atacată, în sensul că respinge acțiunea față de pârâtul M.E.F., ca fiind

îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 iunie 2008.