ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2378/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 25 iulie 2007, așa cum a fost precizată, reclamanții G.R.C., T.D.M., D.D., P.M., V.M., P.T., D.F., I.M., I.V., B.I., R.G., S.M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.I.R.A., Casa O.P.S.N.A.J., I.G.P., M.E.F. și I.N.E.P., obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând 7% din salariul brut – contribuția la asigurările sociale de sănătate, primele de concediu pe perioada 2004 - 2006 și sporul de fidelitate pe anul 2005, toate sumele actualizate cu coeficientul de inflație la data plății, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, în calitate de polițiști, salariați ai M.I.R.A.

și I.N.E.P. au beneficiat și beneficiază de asistență medicală și medicamentele gratuite conform art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 80/1995 și art. 28 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 360/2002, ca atare, nu datorează contribuția de 7% reținută și virată la Casa O.P.S.N.A.J. În aceeași calitate, potrivit Legii nr. 360/2002 și art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003, aveau dreptul la prima de vacanță, iar în temeiul art. 6 din O.G. nr. 38/2003 erau îndreptățiți la plata sporului de fidelitate pe anul 2005. Au mai arătat că suspendarea plății acestor drepturi, dispusă prin mai multe acte normative, nu poate atrage anularea drepturilor, fiind vorba despre drepturi câștigate. În ceea ce privește chemarea în judecată a M.I.R.A.

și M.E.F., au susținut că aceste autorități au fost chemate în judecată în vederea asigurării fondurilor celorlalți pârâți, care au obligația plății lor. Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 115/F-C din 5 decembrie 2007, a admis în parte acțiunea, a respins excepțiile invocate de pârâți, a obligat pârâții I.N.E.P. și M.I.R.A. să plătească reclamanților prima de vacanță pe perioada 2004 - 2006, actualizată în funcție de coeficientul de inflație la data plății, în raport cu perioada efectivă lucrată de fiecare reclamant în parte, să plătească reclamanților sporul de fidelitate pentru anul 2005, la valoarea calculată în funcție de inflație, la data plății.

A obligat pe aceeași pârâți și pe pârâtul M.E.F. să asigure fondurile necesare plății acestor drepturi. Totodată, a respins cererea privind obligarea pârâtei Casa O.P.S.N.A.J. de a restitui contribuția de 7% la bugetul asigurărilor sociale. Pe fondul cauzei, referitor la prima de concediu și sporul de fidelitate, instanța a reținut că soluția se impune, întrucât reclamanții, în calitatea lor de funcționari publici cu statut special, erau îndreptățiți la plata drepturilor menționate, în temeiul prevederilor art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003 și al art. 6 din O.G. nr. 38/2003. Că, deși aceste dispoziții legale au fost suspendate, suspendarea nu echivalează cu o stingere a dreptului, astfel încât, la încetarea suspendării, se impunea plata retroactivă a acestor drepturi.

În aceea ce privește contribuția de 7% la bugetul asigurărilor sociale, prima instanță a considerat că cererea este neîntemeiată, în raport cu prevederile O.U.G. nr. 150/2002, ale art. 261 din Legea nr. 95/2006, precum și ale Deciziei nr. 3/2006 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Împotriva sus menționatei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul M.E.F. prin D.G.F.P. Argeș, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a M.E.F. Recurentul a susținut că, s-a admis acțiunea față de M.E.F., considerându-se în mod eronat că acesta poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat, iar între M.E.F.

și pârâți nu există obligație de garanție, iar M.I.R.A. este ordonator principal de credite ca și M.E.F. A mai menționat că M.E.F. nu este implicat în niciun fel în raporturile de muncă existente între reclamanți și celelalte autorități pârâte. Recursul se va admite în sensul și pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Obiectul acțiunii îl constituie, în cauză, dreptul polițiștilor la acordarea primelor de concediu pe anii 2004 - 2006 și a sporului de fidelitate de până la 20% din salariul de bază. În mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M.E.F., în condițiile în care, prin O.G. nr. 22/2002 s-a reglementat modalitatea de executare a obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 22/2002, executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul cheltuielilor la care se încadrează obligația de plată respectivă. În conformitate cu prevederile art. 2 din O.G. nr. 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare, au obligația să dispună toate măsurile care se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii. Prin urmare, în cauză, obligațiile de plată ale M.I.R.A.

în temeiul unui titlu executoriu (cum ar fi o hotărâre judecătorească prin care s-ar admite pretențiile reclamantului) se realizează din sumele aprobate acestuia, fără nicio legătură cu competențele M.E.F. în materie de buget. Intimatul - pârât M.I.R.A. are calitate de ordonator principal de credite, iar potrivit art. 21 din Legea nr. 500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare. Faptul că M.E.F. elaborează proiectul bugetului de stat nu are relevanță în speță, atâta timp cât, potrivit prevederilor art. 28 lit. d) - e) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, aceasta se face pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale.

Trebuie avut în vedere și faptul că recurentul nu este parte în raportul de drept material dedus judecății. De asemenea, trebuie menționat că la data de 20 decembrie 2007, a intrat în vigoare O.U.G. nr. 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2006. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va admite recursul și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea față de M.E.F., pentru lipsa calității procesuale pasive, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul M.E.F. prin D.G.F.P. Argeș împotriva sentinței civile nr. 115/F-C din 5 decembrie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Modifică, în parte, sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea față de pârâtul M.E.F., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2008.