ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2078/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

A. Prin sentința penală nr. nr. 43 din 17

martie 2009 a Curții de Apel

Craiova, secția penală și

pentru cauze cu minori, în baza art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002

republicată, cu aplicarea art. 74 și 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul A.G.

la pedeapsa de jrjuni închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei, pe durata prevăzută de art. 82 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., iar în

baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei

accesorii.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin

rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus

punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată pentru

săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de

către

o persoană care are o îmbibație

alcoolică de peste 0,80 gr./l. alcool pur în

sânge, prevăzută de art. 87

alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

Pe parcursul urmăririi penale, s-a stabilit, în fapt că, în ziua de 04

octombrie 2007, în jurul orei 18,40, în timp ce conducea autoturismul marca

SKODA FABIA proprietatea cumnatului său, numitul H.T., din orașul

Vânju Mare - județ Mehedinți, inculpatul A.G. a

fost oprit de un

echipaj al I.P.J. Mehedinți – S.P.R., pentru că nu

purta centura de siguranță.

Cu ocazia efectuării controlului,

constatându-se că emană miros de

băuturi alcoolice,

inculpatul a fost testat cu aparatul D.A.

P.,

stabilindu-se astfel o concentrație de 0,82 mg./l. alcool pur în aerul

expirat.

În vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge, inculpatul a fost

condus la Spitalul Vânju Mare, unde i-a fost prelevată la ora 19,00 prima probă

biologică, prelevarea celei de-a doua probe biologice la interval de o oră

neavând loc, urmare a refuzului acestuia.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie cu nr. 613 din 23

octombrie 2007, inculpatul a prezentat în ziua de 04 octombrie 2007, la

ora 19,00, o alcoolemie de 1,50 g./l. alcool pur

în sânge.

În fața instanței, pe parcursul

cercetării judecătorești, s-a procedat la

audierea

inculpatului, precum și a martorilor M.O. și N.T. Fiind audiat, inculpatul a

arătat că-și menține declarațiile date pe

parcursul

procesului penal și mai are nimic de declarat în legătura cu fapta

pentru

care este cercetat iar martorii M.O. și N.T. și-au menținut în totalitate

declarațiile date în faza urmăririi penale.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât în faza

de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, instanța de fond a

constatat că situația de fapt menționată în rechizitoriu este corect reținută

și și-a însușit-o ca atare, iar, în drept, fapta inculpatului A.G., constând în

aceea că, la 04 octombrie 2007, a condus pe drumurile publice un autovehicul

având o îmbibație alcoolică de 1,50 gr./l. alcool pur în sânge, realizează sub

aspect constitutiv elementele infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. (1) din

O.U.G. nr. 195/2002, republicată, text de lege în baza căruia inculpatul a fost

condamnat.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată

inculpatului, au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72

C. pen., respectiv: gradul de pericol social concret al faptei comise, limitele

de pedeapsă prevăzute de lege, modalitatea și mijloacele de săvârșire a faptei,

dar și persoana inculpatului - infractor primar, integrat socio-profesional,

fiind avocat în cadrul B.A. Mehedinți, având o atitudine sinceră pe parcursul

procesului penal și regretând fapta comisă, elemente în raport de care au fost

reținute în favoarea inculpatului circumstanțele judiciare atenuante prevăzute

de art. 74 C. pen., cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special

prevăzut de lege.

Totodată, apreciind că scopul preventiv - educativ al pedepsei poate fi

atins și fără privarea de libertate a inculpatului, fiind îndeplinite

condițiile prevăzută de art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe durata prevăzută de art. 82 C. pen. și s-a atras

atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83

C. pen.

C. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs

inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul

greșitei individualizări a sancțiunii ce i-a fost aplicată, solicitând

aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, prevăzută de art. 18

1

C. proc. pen.

, având în vedere

împrejurările în care a comis fapta, respectiv că a

fost nevoit să

conducă autovehiculul cumnatului său care era într-o stare gravă a sănătății,

nu a pus în pericol siguranța circulației pe drumurile publice și nu a încălcat

vreo normă privind circulația pe drumurile publice, astfel că, în accepția sa,

fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare invocate,

prevăzută de art. 385

9

pct. 18 și 14 C. proc. pen., Înalta Curte

constată că recursul este nefondat.

Solicitarea inculpatului de a se constata că fapta pe care a comis-o nu

prezintă, în concret, gradul de pericol social al unei infracțiuni, este nejustificată

în raport de împrejurările comiterii faptei, avea o alcoolemie dublă decât

valoarea minimă la care fapta este sancționată penal (1,50 gr./l alcool pur în

sânge) și a refuzat prelevarea celei de a doua probe biologice, iar atitudinea

sinceră invocată de inculpat ca manifestată pe

parcursul procesului penal trebuie apreciată în contextul în care

activitatea

sa infracțională era evidentă. Mai mult, dacă împrejurarea

că inculpatul a plecat la drum cu autovehiculul, după ce consumase băuturi

alcoolice, ar putea fi justificată în parte de nevoia iminentă de medicamente a

cumnatului său, nu se justifică în nici un fel atitudinea sa de a mai consuma

încă două pahare de vin în locul de unde a luat medicamentele, astfel că, în

concluzie, nu se poate susține pertinent că fapta sa nu prezintă în concret

gradul de pericol al unei infracțiuni.

Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există

motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform

dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în

baza

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va respinge recursul formulat

de inculpat, ca nefondat,

constatând că pedeapsa aplicată este bine dozată, prin cuantumul și modalitatea

de executare fiind aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare încălcării

legii penale.

Conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) din același cod, recurentul - inculpat

va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.

G. împotriva sentinței penale nr. 43 din 17

martie 2009 a Curții de

Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu

minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 03

iunie 2009.