ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.11.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4018/2008

HOTĂRÂRE
11.11.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4018/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 5 septembrie

2008, reclamantul Partidul România Mare a solicitat, în contradictoriu cu

pârâtul Guvernul României, suspendarea executării H.G. nr. 802 din 31 iulie 2008

privind aprobarea primei delimitări a colegiilor uninominale pentru alegerea

Camerei Deputaților și a Senatului, susținând că sunt îndeplinite condițiile

art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Ministerul Internelor și Reformei

Administrative și G.A.Ș. au formulat cerere de intervenție în interesul

pârâtului Guvernul României, iar P.C. a formulat cerere de intervenție în

interesul reclamantului Partidul România Mare.

Pârâtul Guvernul României a invocat

excepția lipsei de interes, iar intervenienta G.A.Ș. a invocat excepția lipsei

calității procesuale active a reclamantului.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2424 din 25

septembrie 2008, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și

excepția lipsei de interes; a respins cererea de suspendare executorie

formulată de reclamant; a respins cererea de intervenție formulată de

intervenientul P.C. și a admis cererile de intervenție formulate de

intervenienții G.A.Ș. și Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Referitor la excepția calității

procesuale active și excepția lipsei de interes, instanța a reținut că, în

raport de dispozițiile Legii nr. 14/2003 privind partidele politice,

reclamantul are calitate procesuală activă și poate fi vătămat printr-un act

administrativ de natura celui a cărei suspendare a fost cerută.

Pe fondul cauzei s-a reținut că nu sunt

îndeplinite condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, s-a reținut că reclamantul nu a

probat existența unui prejudiciu material viitor și previzibil și nici

perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui

serviciu public.

S-a reținut, de asemenea, că probele

produse de reclamant, cât și apărările, vizează fondul pricinii, nefiind

indicate sau identificate împrejurări din care să rezulte o îndoială puternică

și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul din

fundamentele caracterului executoriu al actului administrativ.

Împotriva acestei sentințe au declarat

recurs reclamantul Partidul România Mare, precum și intervenientul P.C.

Reclamantul în recursul său susține în

esență că, instanța de fond nu a sesizat flagranta încălcare a prevederilor

art. 12 din Legea nr. 35/2008, în sensul că nu s-a respectat principiul conform

căruia delimitarea colegiilor uninominale se face numai în conformitate cu

hotărârile Comisiei Parlamentare speciale, delimitările făcându-se pentru

colegii din trei circumscripții și circumscripția din afara granițelor.

Această încălcare, arată în continuare

recurentul a fost recunoscută de membrii Executivului, prin actele depuse la

fond.

Cu privire la dovada existenței unui

prejudiciu material viitor și previzibil, menționează în continuare recurenta, principalul

efect al hotărârii de guvern atacate îl constituie organizarea alegerilor pe

baza colegiilor a căror delimitare a fost contestată, această organizare

implică anumite cheltuieli bugetare care se repartizează asupra fiecărui

colegiu, cheltuieli ale partidelor politice și ale fiecărui candidat.

Prin recursul său intervenientul C.P.

susține în esență că instanța a încălcat dispozițiile art. 70 din Legea nr.

35/2008, precum și prevederile art. 261, alin. (1), pct. 8 C. proc. civ.

În motivul trei de recurs se susține că

deși în ședința de judecată s-au admis toate cele trei cereri de intervenție la

pronunțarea din 25 septembrie 2008 s-a afirmat contrariul.

Pe fondul cererii de intervenție se arată

că, prin sesizarea Președintelui României din 20 octombrie 2008, se atestă că

problema neautenticității și nelegalității celor două acte normative ale

guvernului, este reală.

În legătură cu recursul intervenientului

susținerea acestuia potrivit căreia este scutit de taxa de timbru în baza

prevederilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 nu poate fi reținută.

Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului prevede la

art. 67 alin. (1):

„cheltuielile pentru efectuarea

operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.”

Alineatul trei al acestui text de lege

precizează că „ actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale

prevăzute în prezentul titlu sunt scutite de taxa de timbru”.

Deoarece intervenientul nu se află într-o

astfel de situație, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (III) din Legea nr.

146/1997 era obligat să timbreze exercitarea căii de atac.

Întrucât intervenientul nu s-a conformat

acestor dispoziții, recursul său urmează a fi anulat ca netimbrat.

Recursul declarat de reclamantul Partidul

România Mare urmează a fi respins pentru considerentele ce se vor expune în

continuare.

Privitor la motivul de recurs referitor

la încălcarea art. 12 din Legea nr. 35/2008, întrucât nu s-a respectat

principiul conform căruia delimitarea colegiilor uninominale se face numai în

conformitate cu hotărârile comisiei Parlamentare speciale, se constată că

acesta este nefondat.

Prin decizia nr. 305 din 12 martie 2008

Curtea Constituțională a constatat că delimitarea colegiilor uninominale nu este

decât o operațiune tehnică la a cărei realizare participă o comisie

parlamentară, ale cărei opțiuni vor fi reglementate printr-o hotărâre a

Guvernului. Ca atare, delimitarea colegiilor electorale nu poate fi confundată

cu sistemul electoral, ale cărui elemente sunt stabilite prin lege.

Organizarea și executarea Legii nr.

35/2008 se fac prin hotărâri ale Guvernului, în temeiul art. 108 alin. (2) din

Constituție.

În temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004

suspendarea actului administrativ poate fi solicitată numai în cazuri bine

justificate și numai pentru prevenirea unei pagube iminente.

Dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. d) din

Legea nr. 554/2004 definesc cazul bine justificat ca fiind împrejurarea legată

de starea de fapt și de drept, care este de natură să creeze o îndoială

serioasă în privința legalității actului administrativ.

Recurentul nu a făcut dovada existenței

unui caz bine justificat, limitându-se la a face afirmația că delimitările

colegiilor încalcă în repetate rânduri hotărârile comisiei parlamentare, fără a

specifica în ce constau aceste încălcări.

Sunt netemeinice și susținerile

recurentului potrivit cărora aplicarea H.G. nr. 802/2008 ar perturba grav

funcționarea unor activități și servicii publice implicate în procesul de

organizare a alegerilor.

Potrivit art. 63 alin. (3) din

Constituție „alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară

în cel mult trei luni de la expirarea mandatului, ori de la dizolvarea

Parlamentului. Legea nr. 35/2008 a fost emisă pentru alegerea Camerei

Deputaților și a Senatului, iar H.G. nr. 802/2000 a fost dată în vederea

respectării termenelor prevăzute de Constituție și de legea cadru, pentru buna

desfășurare a procesului electoral.

Prin urmare, nu aplicarea H.G. nr. 802/2008

ci, neaplicarea acesteia ar putea duce la încălcarea legii și a dispozițiilor

constituționale privind exercitarea dreptului de vot, a dreptului de a alege și

de a fi ales, cu consecințe grave asupra procesului electoral, iar suspendarea

efectelor hotărârii ar conduce la declanșarea unor blocaje instituționale.

Având în vedere cele mai sus expuse,

recursul declarat de reclamant urmează a fi respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat de Partidul

România Mare împotriva sentinței civile nr. 2424 din 25 septembrie 2008 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Anulează recursul declarat de P.C. împotriva

aceleiași sentințe ca netimbrat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

noiembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-12-23
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2461/2015
a comunicat vreo decizie de excludere. Mai mult, Președintele Partidului care este și Președintele Biroului Permanent în data de 6 noiembrie 2012 a semnat Adresa nr. 101 din 6 noiembrie 2012, prin care reclamantul a fost delegat de către Pa
ÎCCJ 2008-11-27
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4356/2008
ității procesuale active, arătând că reclamanta nu a făcut dovada dreptului subiectiv sau a interesului recunoscut de lege, pe care Guvernul României să-l fi încălcat prin actul administrativ contestat. Pârâtul M.E.C.T. a formulat întâmpina
ÎCCJ 2016-04-05
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1061/2016
Decizia nr. 1061/2016 Asupra cererii de recurs de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei; 1. Cererea de chemare în judecată; Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 d
ÎCCJ 2012-05-17
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2451/2012
alegeri numai a acelor organizații care fac parte din acest consiliu. În acest sens, reclamanta a menționat prevederile art. 2 pct. 29 din Legea nr. 35/2008, pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, care definește minoritatea națio
ÎCCJ 2024-12-19
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6103/2024
impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată. Prin urmare, Înalta Curte constată că se impune reformarea sub acest aspect a sentinței recurate, respectiv cu privire la anularea
Sursă