ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4533/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

5 mai 2006 reclamantul S.V.A.C.E. a chemat în judecată A.N.S.V.S.A. pentru ca

prin Hotărârea ce se va pronunța instanța să dispună:

- obligarea

pârâtei la stabilirea prin act administrativ în termen de 30 de zile de la

pronunțarea hotărârii, a unor proceduri obligatorii cu responsabilități exacte

în sarcina persoanelor desemnate special în acest sens, care să asigure

invitarea delegaților aleși ai S.V.A.C.E. la ședințele colegiului de conducere

(consiliul de administrație sau alte organe asimilate acestuia) al pârâtei la discutarea

problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv;

- obligarea

pârâtei la stabilirea prin act administrativ a timpului din programul lunar, ce

poate fi alocat activității sindicale de membrii aleși în organele de conducere

a organizației sindicale S.V.A.C.E.;

- obligarea

pârâtei la comunicarea către reclamantă a Regulamentului său de organizare și

funcționare;

- obligarea pârâtei la

asigurarea implicării eficiente a S.V.A.C.E. în procedurile de stabilire și

acordare a salariilor de merit, premiilor lunare și a fondului de stimulare. În

fapt, s-a cerut stabilirea prin act administrativ, în termen de 30 de zile de

la pronunțarea hotărârii, a unor proceduri obligatorii, cu responsabilități

exacte în sarcina persoanelor desemnate special în acest sens.

Cererea de chemare în

judecată a fost precizată ulterior, la termenul din 8 ianuarie 2007,

reclamantul reformulând primele două capete de cerere în acord cu dispozițiile art.

30 respectiv 35 din Legea nr. 54/2003.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că a efectuat procedura

prealabilă respectând condițiile legii, formulând în acest sens nenumărate

petiții și adrese prin care a solicitat cele arătate în petitul acțiunii,

pârâta răspunzând formal solicitărilor formulate, fără a le da curs real.

Prin întâmpinarea formulată, A.N.S.V.S.A a invocat excepția

inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că reclamantul nu i s-a adresat,

potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, deoarece înscrisurile

invocate nu pot fi apreciate ca reprezentând procedura prealabilă.

Curtea a respins excepția inadmisibilității ca nefondată, întrucât prin

petițiile formulate începând cu cea din data 13 decembrie 2005 și continuând cu

cea care precede promovarea acțiunii, reclamantul S.V.A.C.E. și-a manifestat

interesul pentru soluționarea diferendului pe cale administrativă.

Prin sentința civilă nr. 348 din

data de 05 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția contencios,

administrativ și fiscal, s-a admis în parte acțiunea formulată de S.V.A.C.E.,

în temeiul art. 18 alin. (1) din Legea 554/2004, în sensul că:

1) obligă pârâta să desemneze o persoană autorizată care să informeze pe

reprezentantul reclamantului, în termen rezonabil, asupra datei când se iau în

discuție probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau

sportiv, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 54/2003;

2) obligă pârâta în temeiul art. 35 alin. (1) din Legea 54/2003 să

stabilească prin contractul colectiv de muncă numărul cumulativ de zile/an și

numărul celor care pot beneficia de reducerea programului lunar cu 3-5 zile

pentru activitățile sindicale;

3) obligă pe pârâtă în temeiul art. 8 alin. (4) din Legea nr. 54/2003 să

examineze posibilitatea stabilirii de criterii suplimentare pentru acordarea

salariilor de merit;

4) respinge ca rămasă fără obiect cererea reclamantului privind

comunicarea regulamentului de organizare și funcționare și ca neîntemeiat

capătul de cerere referitor la art. 21 alin. (1), privind acordarea de

stimulente funcționarilor publici.

Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, instanța

a reținut că

cererea reclamantului întemeiată pe dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea

54/2003 este îndreptățită în contextul recunoașterii de către instanță a

S.V.A.C.E., ca sindicat reprezentativ.

S-a considerat astfel că reclamantul are dreptul de a fi informat în

termen rezonabil asupra datei ședințelor în care se iau în dezbatere probleme

de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv pentru a

protegui eficient interesele membrilor de sindicat.

Pentru ca dispoziția instanței să fie efectivă s-a stabilit ca pârâta să

desemneze o persoană autorizată care să informeze pe reprezentantul

reclamantului asupra datei, locului de desfășurare și a problemelor de interes.

Instanța de fond a apreciat ca fiind fundamentată și cererea referitoare

la recunoașterea dreptului reclamantului de a i se stabili prin contractul

colectiv de muncă numărul cumulativ de zile/ an, precum și numărul persoanelor

care pot beneficia de reducerea programului lunar cu 3 - 5 zile pentru

activități sindicale, față de dispozițiile cuprinse în art. 35 alin. (1) din

Legea nr. 54/2003.

Cât privește ultimele două capete de cerere, instanța a reținut că cel

referitor la comunicarea regulamentului de organizare și funcționare al

autorității a rămas fără obiect, regulamentul fiind deja comunicat, iar cel

referitor la consultarea sindicatului în procedurile de acordare a premiilor

lunare și stimulentelor este neîntemeiat. În argumentare s-a arătat că

organizațiile sindicale au fost consultate cu privire la stabilirea și

acordarea premiilor lunare.

Referitor la salariile de merit, instanța de fond a considerat că

dispozițiile cuprinse în art. 8 alin. (4) din O.G. nr. 2/2006 impun consultarea

organizațiilor sindicale doar în situația în care există posibilitatea

stabilirii unor criterii suplimentare în raport de care să fie acordate

salariile de merit. Dispozițiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 2/2006 nu obligă

la consultarea organizațiilor sindicale, astfel că s-a apreciat că acest text

nu poate fi reținut pentru rezolvarea favorabilă a cererii.

Împotriva sentinței civile nr. 348 din data de 5 februarie 2007 a Curții

de Apel București, secția contencios, administrativ și fiscal a declarat recurs

A.N.S.V.S.A, invocând motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 6 C.

proc. civ.

prin aceea că a stabilit în sarcina sa obligația de a desemna o persoană autorizată

care să-l informeze pe intimat asupra datei când se iau în discuție probleme de

interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv, în condițiile în

care se ceruse numai invitarea reprezentanților sindicatului la ședințele

colegiului de conducere al A.N.S.V.S.A. Oricum, mai arată recurenta, prin

Ordinul Președintelui A.N.S.V.S.A nr. 100 din 11 aprilie  2007 se stabilise în

sarcina compartimentelor cu atribuții specifice și a conducerii A.N.S.V.S.A

obligația consultării sindicatelor și a invitării reprezentanților lor la toate

întâlnirile ce vizează probleme de interes profesional, economic, social,

cultural sau sportiv.

fond a dat ceea ce nu s-a cerut atunci când a obligat A.N.S.V.S.A să examineze

posibilitatea stabilirii unor criterii suplimentare pentru acordarea salariilor

de merit. În plus, art. 8 alin. (4) din O.G. nr. 6/2007 lasă la aprecierea

ordonatorului de credite stabilirea unor criterii suplimentare de acordare a

salariilor de merit, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

instanței să se reducă programul lunar pentru membrii aleși în organele de

conducere ale organizației sindicale în soluționarea acestui capăt de cerere

instanța, de asemenea, a dat mai mult decât s-a cerut. S-a precizat de

recurentă că și această solicitare a intimatului s-a materializat deja prin

prevederile art. 8 lit. c) din Regulamentul de Ordine Interioară al

A.N.S.V.S.A.

Prin întâmpinare, intimatul S.V.A.C.E. a solicitat respingerea

recursului ca nefondat.

A arătat că, formal, sentința fondului a fost pusă în executare prin

Ordinul președintelui A.N.S.V.S.A nr. 100 din 11 aprilie 2007 prin care s-a

aprobat Regulamentul de ordine interioară. Cu toate acestea intimatul a

susținut că nu a fost invitat de autoritatea publică la lucrările organismului

colectiv de conducere, recursul fiind motivat pe acte ulterioare pronunțării

sentinței.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă

a apărărilor intimatului, cât și potrivit art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Recurenta-pârâtă își fundamentează recursul, în principal, pe

Regulamentul de ordine interioară al A.N.S.V.S.A aprobat prin Ordinul

președintelui A.N.S.V.S.A. nr. 100 din 11 aprilie 2007. Or, după cum corect

indică intimatul în întâmpinare, ordinul este ulterior pronunțării sentinței

examinate și a fost emis tocmai în executarea acesteia.

Așa fiind, nu poate fi analizată legalitatea sentinței prin prisma unui

act administrativ inexistent la momentul pronunțării.

Referitor la criticile expuse în cuprinsul primul și celui de-al treilea

motiv de recurs, Înalta Curte constată că aspectele sesizate de recurentă nu

pot conduce la concluzia că instanța de fond „a dat mai mult” decât s-a cerut.

Astfel, după cum s-a arătat în preambulul considerentelor de față,

intimatul-reclamant a formulat primul capăt de cerere în acord cu prevederile art.

30 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor, potrivit cu care angajatorii au

obligația de a invita delegații aleși ai organelor sindicale reprezentative să

participe în consiliile de administrație la discutarea problemelor de interes

profesional, economic, social, cultural sau sportiv și, de asemenea, de a

asigura informarea acestora cu privire la orice aspect legat de raportul de

serviciu.

Pentru ca prevederea legală menționată să fie efectiv aplicată în

practică, reclamantul a cerut iar instanța de fond a dispus, în mod legal, ca

recurenta - pârâtă să desemneze o persoană care să informeze sindicatul asupra

aspectelor de interes pentru membrii acestuia. În acest mod, instanța nu a

acordat mai mult decât s-a cerut, ci s-a pronunțat în limitele învestirii sale,

în acord și cu dispozițiile art. 21 din Carta socială europeană, revizuită,

potrivit cu care lucrătorii unei întreprinderi sau reprezentanții acestora au

dreptul de a fi efectiv informați și consultați, în timp util, asupra

deciziilor propuse de angajator care sunt susceptibile a le afecta interesele.

Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la faptul că

instanța de fond s-a pronunțat asupra unei cereri care nu a fost formulată,

Înalta Curte constată, de asemenea, că nu are suport în hotărârea pronunțată.

Argumentându-și soluția pe dispozițiile art. 8 alin. (4) din O.G. nr. 2/2006

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale

funcționarilor publici pentru anul 2006, instanța de fond a apreciat corect că

recurenta-pârâtă trebuie să examineze posibilitatea stabilirii unor criterii

suplimentare pentru acordarea salariilor de merit cu consultarea intimatului

reclamant. În acest mod, instanța a rezolvat ultimul capăt de cerere din

acțiunea introductivă care, cum s-a arătat, a fost admis numai în parte.

Curtea de apel nu a obligat-o pe pârâtă să stabilească criterii

suplimentare, cum greșit s-a înțeles de recurentă, ci doar să examineze

posibilitatea stabilirii acestora.

Pentru toate aceste considerente și constatând că sentința fondului a fost

deja executată, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) raportat la art. 304 pct. 6

și art. 304

1

C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de A.N.S.V.S.A.

împotriva sentinței civile nr. 348 din data de 5 februarie 2007 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 noiembrie 2007.