ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 309/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: SC S.F.P. SRL București a formulat, la 3 octombrie 2005, contestație la executare împotriva ordinului nr. 7351 din 22 septembrie 2005, emis de A.D.S. București, prin care s-a instituit poprire pe contul contestatoarei deschis la B.C.R. până la nivelul sumei de 5.389,05 RON, redevență aferentă perioadei 1 octombrie 2004 – 31 decembrie 2004. Contestația a fost înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 București, care prin sentința nr. 11.136 din 7 noiembrie 2005, admițând excepția de necompetență materială invocată de A.D.S., a declinat competența soluționării în favoarea Curții de Apel București. S-a reținut că, potrivit art. 1 alin. (2) din O.U.G.

nr. 64/2005, pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate A.D.S., se aplică dispozițiile cap.VIII, IX și X din O.U.G. nr. 51/1998, adică soluționarea litigiilor în primă instanță de către curțile de apel de la sediul pârâtului. Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 36/ R din 17 februarie 2006, a admis contestația la executare și a dispus anularea ordinului A.D.S. nr. 7351 din 22 septembrie 2005, poziția 28 din anexă la ordin, prin care s-a dispus executarea silită prin poprire a conturilor contestatoarei pe care aceasta le are deschise la B.C.R. Sector 1 București. S-a reținut că ordinul de poprire nu-și are temei, întrucât potrivit procesului-verbal de punctaj încheiat de părțile în litigiu, la 29 noiembrie 2004, toate obligațiile de plată ce reveneau contestatoarei concesionare pentru anul 2004 au fost achitate în totalitate.

S-a mai reținut că, potrivit O.U.G. nr. 69/2004, administrarea domeniilor statului aflate sub luciu de apă a trecut de la A.D.S. la C.N.A.F.P. și că, toate obligațiile SC S.F.P. SRL București până la data acestei preluări au fost achitate. Împotriva sentinței sus menționate, A.D.S. București a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., formulând următoarele critici: - greșit s-a reținut că potrivit procesului verbal de punctaj din 29 noiembrie 2004, contestatoarea a achitat toate obligațiile, întrucât s-a făcut referire la anul agricol 2004, or, este datorată și redevența pe perioada 1 octombrie 2004 – 31 decembrie 2004, în valoare de 15.382,05 RON. Recursul este nefondat.

Potrivit contractului de concesionare nr. 3/2003 și actelor adiționale ulterioare, privitor la plata redevenței, Cap.5, s-a prevăzut că se efectuează în tranșe trimestriale (15 ianuarie, 15 aprilie, 15 iulie și 15 octombrie ). Urmare apariției O.U.G. nr. 69/2004, prin care administrarea domeniilor statului aflate sub luciu de apă au trecut de la A.D.S la C.N.A.F.P., părțile în cauză au încheiat la 29 noiembrie 2004, un proces verbal privind obligațiile de plată a redevenței datorate în baza contractului de concesiune nr. 3/15 septembrie 2003. În urma punctajului efectuat s-a stabilit că „s-au achitat în totalitate obligațiile pentru anul 2004 și au fost facturate în totalitate”. În aceste condiții, recurenta nu a dovedit că nu s-au facturat și achitat parte din obligațiile anului 2004. Așa fiind, întemeiat, prin sentința recurată, s-a reținut că ordinul A.D.S.

nr. 7351 din 22 septembrie 2005 pentru instituirea popririi pe contul SC S.F.P. SRL, nu-și are temei și a dispus anularea acestuia, astfel că recursul urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta A.D.S. București împotriva sentinței comerciale nr. 36/ R din 17 februarie 2006 a Curții de Apel București secția a VI-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2007.