ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3510/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 25 mai 2007 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul R.N., a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor, solicitând acestuia să îi recunoască dreptul de a beneficia, cu prioritate, de preschimbarea certificatului de revoluționar care atestă calitatea de rănit - luptător pentru victoria revoluției române din decembrie 1989, obligarea pârâtului la despăgubiri în cuantum de 5.000 lei, reprezentând contravaloarea biletelor de transport pe căile ferate la care avea dreptul și de care nu a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, precum și la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de contravaloare a serviciilor medicale gratuite, la care avea dreptul și de care a fost privat, cu începere din 1 ianuarie 2006 s-a solicitat și acordarea daunelor morale în cuantum de 10.000 lei pentru prejudiciul de imagine creat prin tergiversarea preschimbării acestui certificat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a depus cerere de preschimbare a certificatului de revoluționar și avizul reactualizat, însă i s-a comunicat lipsa unor documente - probe, conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, pe care însă le-a depus, dosarul său fiind astfel complet. Prin precizarea cererii de chemare în judecată s-a solicitat de către reclamant introducerea în cauză a Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din 1989, care potrivit art. 15 și art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, avizează propunerile privind preschimbarea certificatelor de revoluționar, Curtea dispunând introducerea în cauză a acestei autorități.

Pârâtul Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de inadmisibilitate, întrucât cererea reclamantului de a i se recunoaște dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului, fără a se aduce atingere calității sale de luptător remarcat prin fapte dovedite, este contrară legii, procedura de preschimbare a certificatelor efectuându-se numai în conformitate cu art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, art. 12 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 1412/2004. Pârâta a invocat de asemenea excepția de prematuritate, precum și a lipsei procedurii prealabile, având în vedere că reclamantul nu a anexat răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul de soluționare a cererii.

Analizând cu prioritate în condițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, Curtea, prin sentința civilă nr. 3352 din 18 decembrie 2007 a admis-o, respingând acțiunea formulată de R.N. ca inadmisibilă. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din decembrie 1989, după verificare potrivit art. 5 alin. (3), (4) și (5), se vor preschimba la cererea titularului, de către Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor din decembrie 1989. De asemenea, potrivit art. 9 alin. (5) din același act normativ, coroborat cu art. 20 din H.G.

nr. 1412/2004, persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului doveditor, sau care consideră pe bază de probe că, în cazul altor persoane cărora le-a fost preschimbat certificatul doveditor, nu au fost respectate prevederile Legii nr. 341/2004, pot face contestație la Comisia Parlamentară în termen de maxim 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I a listei finale, prevăzute la art. 19. S-a mai reținut că termenul legal de preschimbare a certificatelor doveditoare este prevăzut de O.U.G. nr. 32/2006 ca fiind 31 martie 2008, termen în interiorul căruia, pârâtul Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor are obligația de a proceda la preschimbarea tuturor certificatelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

A concluzionat prima instanță că din analiza actelor existente la dosarul cauzei, reiese că reclamantul nu a respectat obligația de a contesta refuzul pârâtului Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor la Comisia Parlamentară, înainte de formularea acțiunii în justiție, în condițiile în care această contestație, reprezintă o procedură prealabilă obligatorie, astfel încât acțiunea sa, formulată direct la instanța de judecată este inadmisibilă. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul R.N.

arătând, în esență, că a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligate pârâtele la emiterea certificatului de revoluționar, preschimbat, în regim de urgență, dată fiind calitatea sa de luptător - pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 - rănit, precum și starea sa actuală de sănătate, serios agravată, astfel cum rezultă din actele medicale depuse la dosar, tocmai datorită rănilor din timpul evenimentelor revoluției. Recurentul a criticat sentința pronunțată tocmai pentru că instanța de fond nu s-a pronunțat în vreun fel pe aspectul urgenței preschimbării certificatului său, dovedit cu acte medicale, depuse și la dosarul de recurs. Totodată s-au mai depus de către recurent și alte înscrisuri pentru a demonstra că pentru anumite categorii de revoluționari intimatul - pârât analizează cu prioritate cererile de preschimbare a certificatelor de revoluționarilor.

Recursul nu este fondat. Înalta Curte examinând actele și lucrările dosarului în raport de prevederile legale incidente și prin prisma motivelor de recurs formulate, circumscrise art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reține că nu se impune casarea sau modificarea sentinței atacate, în considerarea celor în continuare arătate. Înalta Curte reține că instanța de fond, în mod corect a reținut, în raport de obiectul acțiunii precizate a reclamantului - recurent, că în cauză sunt incidente prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. 3 din Legea nr. 347/2006, ale art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, coroborate cu dispozițiile art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost succesiv modificat prin art. 3 din Legea nr. 347/2006 și O.U.G. nr. 132/2006, certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997 au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor din decembrie 1989, până la data de 31 martie 2008. Totodată, prin Ordonanța nr. 1/2008, pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 341/2004, termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare ale calității de revoluționar și de depunere a documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor, în vederea îndeplinirii condițiilor stabilite prin lege, este 31 decembrie 2008 în vreme ce termenul prevăzut la art. 9 alin. (1), se prorogă până la data de 30 iunie 2009, inclusiv.

Potrivit acestui text de lege, astfel cum a fost modificat, raportat la art. 13 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 1412/2004, privind Normele metodologie de aplicare a Legii nr. 341/2004, Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor are așadar obligația de a elabora lista finală cu persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate precum și cu cele cărora li s-a respins cererea de preschimbare, această operațiune, în raport de recentele modificări, urmând a fi realizată până la data de 30 iunie 2009. În ceea ce privește procedura de contestare a modului de soluționare a cererii, prin nepreschimbarea certificatului, dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea 341/2004 stabilesc o normă specială, derogatorie de la dreptul comun, privind efectuarea procedurii prealabile, astfel cum este aceasta reglementată de dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004, a Contenciosului administrativ.

Conform textului de lege menționat, „Contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care se soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens”. În completarea acestei norme legale, potrivit art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004, se stabilește că persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului doveditor „pot face contestație la Comisia Parlamentară în termen de maximum de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României partea I, a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1)”.

Față de situația că termenul limită impus de art. 9 alin. (1) din Legea 341/2004, astfel cum a fost succesiv modificat din H.G. nr. 1412/2004, este 30 iunie 2009 rezultă că dreptul reclamantului R.N. de a face contestație în conformitate cu art. 9 alin. (5), raportat la art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 nu s-a născut, lista nefiind încă publicată în Monitorul Oficial al României, din momentul publicării începând să curgă termenul de 6 luni de contestare la Comisia Parlamentară. Pe de altă parte, reclamantul nu se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fiind obligatorie respectarea procedurii speciale de contestare la Comisia Parlamentară, impusă de art. 20 alin. (1) din H.G.

nr. 1412/2004. În acest sens sunt și dispozițiile art. 8 din Legea cadru 554/2004, a Contenciosului administrativ, care prevăd că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi supus controlului instanței de contencios administrativ, după ce persoana a respectat procedura prealabilă, în speța noastră, cea specială, prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, raportat la art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004.

În fine, este de arătat că în raport de conținutul normelor legale arătate, care nu prevăd alte termene derogatorii în situații speciale, cum este cea invocată de recurentul - reclamant, nu se poate aprecia că acțiunea de față este întemeiată, rămânând numai la latitudinea comisiei constituite la nivelul Secretariatului de stat pentru problemele revoluționarilor de a analiza cu prioritate dosarele persoanelor cu probleme grave de sănătate, urmând ca procedura de emitere să fie ulterior urmată în conformitate cu prevederile legale sus-arătate, și în cadrul termenului legal stabilit. Pentru considerentele expuse mai sus, văzând și dispozițiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că în cazurile anume prevăzute de lege sesizarea instanței competente se face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile în condițiile stabilite de lege, Înalta Curte constată că acțiunea promovată de R.N.

este inadmisibilă, sentința pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, este temeinică și legală, urmând a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de R.N., împotriva sentinței civile nr. 3352 din 18 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2008.