ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4004/2008

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 9 august 2007, S.N.P.V.P.L. a chemat în judecată Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului Covasna, solicitând obligarea acestor autorități publice să-l încadreze pe N.F., agent în cadrul Poliției municipiului Sfântu Gheorghe, în categoria profesională A, respectiv în corpul ofițerilor de poliție, urmând ulterior să-i fie echivalat gradul profesional corespunzător pregătirii și studiilor superioare absolvite. De asemenea, a cerut obligarea pârâților să plătească membrului de sindicat mai sus menționat, drepturile salariale aferente gradului profesional de ofițer, de la data la care avea acest drept și până la data încadrării efective în corpul ofițerilor.

În motivarea acțiunii, S.N.P.V.P.L. a arătat că în anul 2000, N.F. a absolvit cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității „George Barițiu” din Brașov, cu diploma de licență. Deși N.F. îndeplinea toate condițiile stabilite de art. 72 și art. 73 pct. 7 din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, atunci în vigoare, cererile sale pentru încadrarea în corpul ofițerilor de poliție nu au primit până în prezent nici o rezolvare. În opinia reclamantului, din coroborarea acelor norme juridice cu cele conținute în art. 14 alin. (1) al legii, rezultă în mod neîndoielnic, dreptul agenților de poliție, absolvenți de studii superioare în momentul intrării în vigoare a legii, de a fi încadrați, fără altă formalitate, în corpul ofițerilor de poliție.

A arătat totodată, că promovarea, în condițiile legii, a persoanelor care au absolvit aceste studii în specialitatea în care își desfășoară activitatea se face prin transformarea posturilor în care sunt încadrate, cu avizul A.N.F.P. La termenul din 5 noiembrie 2007, N.F. a formulat o precizare a celui de al doilea capăt de cerere, arătând că solicită acordarea drepturilor salariale aferente gradului profesional de ofițer cu începere din luna august 2004. Prin sentința civilă nr. 24/F din 4 februarie 2008, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea astfel cum a fost precizată. De asemenea, a obligat pe pârâți să plătească reclamantului suma de 143,6 lei cheltuieli de judecată.

În esență, instanța a reținut că o atare soluție se impune deoarece din coroborarea prevederilor art. 14 alin. (1) și art. 73 pct. 7 din Legea nr. 360/2002 nemodificată, rezultă fără echivoc că reclamantul N.F. putea fi încadrat în categoria ofițerilor, începând cu data absolvirii studiilor superioare (iulie 2000). Cum el a solicitat trecerea în corpul ofițerilor de mai multe ori prin rapoartele înaintate și aplicarea prevederilor legale favorabile, s-a concluzionat că pârâții nu-i puteau limita dreptul la promovarea profesională și la cariera de polițist. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs ambii pârâți. În cadrul unor motive de casare ce se regăsesc în cele două recursuri, s-a susținut că acțiunea introdusă de S.N.P.V.P.L.

trebuia respinsă ca tardivă în raport de faptul că agentul de poliție N.F. a promovat examenul de licență în anul 2000 și s-a adresat instanței abia la 9 august 2007, adică după expirarea termenului prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Pe de altă parte, prima instanță a ignorat împrejurarea că în anul absolvirii facultății, reclamantul avea vârsta de 38 ani și că în perioada care a urmat el nu a îndeplinit atribuții specifice ofițerilor de poliție, ci pe acelea prevăzute în fișa postului agentului de poliție.

S-a mai susținut, că în realitate, absolvirea studiilor superioare nu constituie singura condiție necesară pentru trecerea unui polițist de la categoria B, corpul agenților de poliție, la categoria A, corpul ofițerilor de poliție, iar sintagma „pot proveni” introdusă în art. 9 alin. (2) din legea organică, cu modificările și completările ulterioare, presupune doar posibilitatea și nu obligația imperativă a recurenților de a dispune trecerea agenților de poliție din corpul B în corpul A al ofițerilor. Recursurile sunt fondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a obiectului acțiunii, reclamantul N.F. îndeplinește funcția de agent de siguranță publică în cadrul Biroului de ordine publică din Poliția municipiului Sfântu Gheorghe.

În sesiunea iulie 2000 el a absolvit cursurile Facultății de drept a Universității „George Barițiu” din Brașov și la data de 9 decembrie 2002 i-a fost eliberată diploma de licență, în profilul Științe juridice. Potrivit art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 în forma sa inițială, agenții de poliție care au absolvit studii superioare de lungă durată cu diplomă sau echivalentă vor fi încadrați în categorii și grade profesionale corespunzătoare studiilor, în condițiile prezentei legi. Este adevărat că după absolvirea facultății, reclamantul a solicitat ca în aplicarea textului legal mai sus enunțat, șeful I.P.J. Covasna să dispună trecerea lui în corpul ofițerilor, înaintând mai multe rapoarte.

Cererile respective nu au primit însă, nici o rezolvare până în prezent și abia la 9 august 2007 a fost sesizată instanța de judecată cu acțiunea având ca obiect recunoașterea dreptului subiectiv pretins de reclamant și obligarea pârâților de a-l încadra în categoria profesională superioară. Este așadar, evidentă pasivitatea reclamantului care, invocând legea mai favorabilă nu și-a valorificat dreptul subiectiv pretins încălcat, prin contestarea în justiție a refuzului autorităților publice pârâte de a da curs cererii de promovare, în condițiile și termenele prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990, în vigoare la data depunerii cererii. Cererea de chemare în judecată formulată în numele reclamantului N.F.

nu vizează anularea unui act administrativ unilateral, în forma sa tipică, ci refuzul nejustificat al pârâților de a-i soluționa favorabil rapoartele înaintate în anii 2000-2002 pentru trecerea în corpul A al ofițerilor de poliție. De fapt, prin această acțiune se tinde la valorificarea unui drept subiectiv prevăzut de Legea nr. 360/2002 în forma sa inițială, dar după modificarea actului normativ, cu ignorarea condițiilor și termenelor prevăzute de Legea contenciosului administrativ, precum și a noilor cerințe impuse prin O.U.G. nr. 89/2003. În conformitate cu dispozițiile art. 73 alin. (7) din legea modificată prin ordonanța respectivă, agenții de poliție care au absolvit studii superioare au dreptul să participe la concursul pentru ocuparea posturilor de ofițer vacante, în condițiile prezentei legi.

Se constată deci, că noua reglementare legală privind statutul polițistului, nu a mai consacrat un drept subiectiv al agenților de poliție care au absolvit cursurile unor instituții de învățământ superior de a fi încadrați în corpul ofițerilor de poliție, fără concurs, pe baza unei simple cereri, așa încât, acțiunea formulată de reclamant în temeiul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 nu putea fi admisă nici în fond. Este semnificativ și faptul că la concursul organizat în anul 2003 pentru trecerea în corpul ofițerilor de poliție a unor agenți de poliție cu studii superioare, din cadrul I.P.J. Covasna, N.F. a obținut nota finală de 5,77, fiind declarat respins. Având în vedere considerentele expuse în cele ce preced, dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/204 și cele cuprinse în art. 312 alin. (3) C. proc.

civ., urmează a se admite ambele recursuri și a fi modificată sentința în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantul N.F. reprezentat de S.N.P.V.P.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursurile declarate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul Județean de Poliție Covasna împotriva sentinței civile nr. 24/F din 4 februarie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul N.F. reprezentat de S.N.P.V.P.L. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2008.