ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3175/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 4 decembrie 2006, pronunțată în dosarul nr. 81/45/2006, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de suspendare a executării deciziei nr. 187 din 5 octombrie 2006 și a Deciziei de impunere nr. 21618 din 20 decembrie 2005, emise de A.N.A.F., până la soluționarea irevocabilă a cauzei. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel a reținut îndeplinirea prevederilor art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta D.G.F.P. Iași în nume propriu și pentru A.N.A.F., invocând prevederile art. 304 pct. 7, 9 C. proc.

civ. și art. 304 1 C. proc. civ. Recurentele apreciază ca nefiind întrunite condițiile obligatorii impuse de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004. Recurentele consideră că din probatoriul administrat în cauză, insuficient și neconcludent, nu reiese îndeplinirea cazului bine justificat, motivele de suspendare nu sunt temeinice și nici de natură a crea de la început o îndoială asupra legalității actelor contestate. Nu reiese din considerentele cererii de suspendare și din înscrisurile anexate iminența producerii unei pagube reclamantei prin punerea în executare a actelor administrative contestate. Ambele părți au depus la dosar acte. Recursul este fondat. Prima instanță a constatat îndeplinite prevederile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea actelor administrative atacate.

Hotărârea instanței nu a fost motivată, fiind îndeplinit motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Reclamanta-intimată a solicitat suspendarea deciziilor atacate invocând: lipsa lichidităților care ar determina nu numai imposibilitatea de achitare a utilităților, dar și imposibilitatea desfășurării oricăror activități specifice cum ar fi plata salariilor, organizarea de cursuri, simpozioane și reuniuni științifice, onorarea facturilor restante. Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea actului administrativ se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. Cazul bine justificat este îndeplinit doar atunci când există o îndoială asupra legalității actelor contestate.

Reclamanta– intimată nu a indicat astfel de motive. Mai mult, prin sentința nr. 35/CA din 19 martie 2007, Curtea de Apel Iași a respins cererea de anulare a actelor administrative contestate, rezultând astfel neîndeplinirea condiției cazului bine justificat. Înalta Curte apreciază că nu este îndeplinită nici condiția prevenirii unei pagube iminente, deoarece nu există dovezi din care să rezulte lipsa lichidităților și imposibilitatea desfășurării din acest motiv a activităților Universității. Depunerea la dosar a unor acte din care rezultă obligații de plată nu înseamnă că reclamanta este lipsită de lichidități. Se mai reține și că intimata a achitat deja o parte însemnată a obligațiilor fiscale.

În consecință, Înalta Curte apreciază că motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 304 1 C. proc. civ., sunt fondate. În temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, se va casa încheierea pronunțată în data de 4 decembrie 2006 și pe fond, urmează a se respinge cererea de suspendare a actelor administrative atacate ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de D.G.F.P. Iași în nume propriu și al A.N.A.F., împotriva încheierii din 4 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, in dosarul nr. 81/45/2006 în contradictoriu cu Universitatea „Petre Andrei” Iași și intimatele R.B. Iași, B.C.R., sucursala județeană Iași, și B.R.D. S.G. Iași. Casează încheierea atacată și pe fond respinge cererea ca neîntemeiată. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 iunie 2007.