ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2898/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2898/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 25 iulie 2008, Biroul Judecătorului Delegat de pe lângă Penitenciarul de maximă siguranță Arad a respins, în
temeiul dispozițiilor art. 38 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 275/2006 privind
executarea pedepselor, plângerea formulată de petentul F.N.I. privind obligarea
administrației penitenciarului de a înregistra și trimite două plicuri
preplătite primite de la C.E.D.O.
S-a reținut că nu s-a încălcat
dreptul la corespondență al petentului, care are posibilitatea de a trimite personal
aceste plicuri – în cadrul penitenciarului fiind montate cutii poștale – al
căror conținut este ridicat de furnizorul de servicii poștale, înregistrarea
corespondenței fiind făcută eventual de acesta și nicidecum de administrația
penitenciarului.
N.F. a contestat această
încheiere invocând în același timp excepția de nelegalitate a unor decizii ale
directorului general al A.N.P. și ordine de zi.
Prin încheierea din 26
noiembrie 2008 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și
fiscal, învestită cu soluționarea excepției de nelegalitate – constatând că reclamantul
nu s-a conformat obligației de a indica în scris, lizibil, care sunt actele
administrative a căror nelegalitate o invocă, în temeiul dispozițiilor art. 155
1
C. proc. civ. a suspendat judecarea cauzei.
Împotriva acestei încheieri
N.F. a declarat recurs prin motivele înfățișate indicând ca obiect al excepției
de nelegalitate a O.U.G. nr. 2714/2/2008.
Recursul este nefondat.
Soluția adoptată de Curtea
de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin încheierea
din 26 noiembrie 2008, în sensul suspendării judecății în temeiul dispozițiilor
art. 155
1
C. proc. civ. este legală și temeinică, având în vedere că
din conținutul cererii prin care recurentul a înțeles să invoce excepția de
nelegalitate – nu rezultă care este actul administrativ unilateral ce face obiectul
acesteia.
Cum această precizare a fost
formulată în recurs, Curtea urmează a reține că nu sunt îndeplinite cerințele
art. 4 din Legea nr. 554/2004, potrivit cu care excepția de nelegalitate
constituie un mijloc de apărare ce poate fi invocat oricând în cadrul unui
proces în condițiile în care însă se dovedește dependența între actul
administrativ contestat și această cale și soluționarea litigiului de fond.
Astfel fiind și având în
vedere dispozițiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de F.N.I. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 mai 2009.