ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3232/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 188 din 26 septembrie 2007, Tribunalul Sibiu l-a condamnat pe inculpatul D.N. la o pedeapsă de 15 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a)-c) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 12 ianuarie 2006 la zi.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească părților civile C.N., M.E. și S.M. suma de 3500 lei daune materiale și 15.000 lei daune morale; Spitalului Clinic Județean Sibiu suma de 72 lei plus dobânzi și penalități de întârziere cu titlu de cheltuieli de spitalizare; Spitalului Clinic de Urgență Cluj - Napoca suma de 1187,24 lei plus dobânzi și penalități de întârziere cu titlu de cheltuieli de spitalizare. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 21 decembrie 2005, orele 22.00, inculpatul, în stare avansată de ebrietate, a plecat de la Căminul Cultural din localitatea Bradu, spre casă. Pe strada Ș., cunoscută și ca strada M., s-a întâlnit cu victima C.I., care, la rândul său se îndrepta spre domiciliu, și tot într-o avansată stare de ebrietate.

Între cei doi a avut loc o altercație, probabil din cauza faptului că victima l-a înjurat pe inculpat în limba romanes, iar inculpatul, violent când se afla sub influența băuturilor alcoolice, l-a lovit pe victimă cu pumnii și picioarele, îndeosebi în zona craniană și facială, victima pierzându-și cunoștința. În acel moment, inculpatul a abandonat victima în zăpadă și a plecat spre casă. Loviturile primite de victimă și intensitatea acestora i-au provocat un traumatism cranio-cerebral acut deschis, cu multiple plăgi faciale și la nivelul scalpului, cu fractură de masiv facial, fractură mandibulă laterală stângă dislocată, luxații complete și incomplete ale dinților, cu un dinte localizat în plămânul drept și un altul la nivelul faringelui.

În jurul orelor 23.30, victima a fost găsită în stare de inconștiență de săteni, care au anunțat organele de poliție și ambulanța, când au constatat că victima încă trăia. Victima a fost transportată în comă de gradul IV la Spitalul Clinic Județean Sibiu și ulterior, la Spitalul de Urgență Cluj-Napoca, unde, la data de 11 ianuarie 2006 a decedat. Inculpatul a negat săvârșirea infracțiunii în faza cercetării penale, pentru ca apoi să revină asupra declarației, arătând că el este autorul faptei, în final acesta negând în continuare săvârșirea infracțiunii. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile prev. de art. 72 C. pen., respectiv împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, atitudinea procesuală a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, concluziile referatului de evaluare a inculpatului.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând, în principal, trimiterea cauzei la procuror întrucât sesizarea instanței de judecată este lovită de nulitate absolută, dat fiind că nici în cursul urmăririi penale, nici prin rechizitoriu nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală, iar inculpatului nu i s-a adus la cunoștință rezultatul examinării comportamentului simulat înainte de prezentarea materialului de urmărire penală, ci doar în cursul cercetării judecătorești. Inculpatul solicită, pe fond, achitarea sa în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât nu există nici o probă certă că el este autorul faptei.

Se solicită, de asemenea, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor, prev. de art. 174 alin. (1) art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen., dat fiind că nu a urmărit și nu a acceptat posibilitatea uciderii victimei. Inculpatul solicită punerea sa de îndată în libertate, măsura arestării preventive fiind nelegală pentru că, la data de 6 februarie 2006, când s-a pus în discuție prelungirea acestei măsuri, instanța de judecată nu a întocmit și o minută, împrejurare care atrage nulitatea încheierii.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate de inculpat, instanța de apel a constatat că prin ordonanța din data de 12 ianuarie 2006, parchetul a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, și ulterior, la data de 06 martie 2006, procurorul de caz a pus la dispoziția inculpatului, asistat de apărător, întreg dosarul de urmărire penală. Tot la data de 06 martie 2006, s-a întocmit și rechizitoriul, înregistrat la instanța de fond la data de 07 martie 2006. La data de 15 martie 2006, Inspectoratul de Poliție Cluj, Secția Criminalistică, a pus la dispoziția parchetului concluziile expertizei asupra comportamentului simulat, care, dat fiind că dosarul fusese înaintat în instanță, au fost trimise la instanța de fond la data de 12 aprilie 2006. Față de această situație, instanța de apel a constatat că au fost respectate disp.

art. 250 C. proc. pen. Curtea a apreciat că materialul probator administrat în cauză a fost corect interpretat, iar pe baza acestuia, instanța de fond a dat o corectă încadrare juridică faptei săvârșite de inculpat, reținând vinovăția acestuia. În acest sens, au fost apreciate depozițiile martorilor audiați în cauză, reținându-se că și concubina inculpatului, C.E. a arătat că inculpatul a sosit acasă în noaptea de 21/22 decembrie 2005 în stare de ebrietate și cu hainele pătate de sânge, pe care chiar ea Ie-a spălat. Mai mult, la data de 22 decembrie 2005, organele de poliție s-au deplasat la domiciliul inculpatului de unde au ridicat un cearceaf de pânză albă, cu două pete de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge.

Rapoartele criminalistice au stabilit că pe cearșaf sunt urme de sânge uman, cu aceleași profile genetice ca și cele identificate în sângele victimei, respectiv grupa AB IV. Raportul de constatare medico-legală a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat complicațiilor septice survenite în evoluția unui traumatism cranio-facial. Curtea a constatat că, față de intensitatea loviturilor aplicate victimei și de urmările acestora, nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului, dat fiind că acesta a intenționat uciderea victimei și nu aplicarea unei corecții violente.

Instanța de apel a constatat nefondată și solicitarea inculpatului de a fi pus de îndată în libertate, întrucât obligația de a se întocmi minută la luarea măsurii arestării preventive sau la prelungirea acesteia a luat naștere doar de la data de 08 februarie 2006, data publicării în Monitorul Oficial a deciziei nr. XVII/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, ori, data la care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului a fost 06 februarie 2006. Instanța de apel a constatat însă că individualizarea pedepsei accesorii prev. de art. 71 C. pen. este greșită, întrucât pentru ca dreptul prev. de art. 64 lit. c) C. pen. să fie interzis, este necesar ca în prealabil să se constate săvârșirea infracțiunii în exercitarea unei funcții, profesii sau activități, și, încă mai mult, concretizând-o.

Față de aceste considerente, prin decizia penală nr. 48/A din 28 mai 2008, Curtea de Apel Alba lulia, secția penală, a admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 188 din 26 septembrie 2007 a Tribunalului Sibiu, pe care a desființat-o sub aspectul laturii penale numai cu privire la conținutul pedepsei accesorii aplicate, și, în rejudecare, a înlăturat dispoziția privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., a computat din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului, de la 12 ianuarie 2006 la 28 mai 2008. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, fără a indica în scris vreun motiv de nelegalitate sau netemeinicie ale hotărârii recurate.

în fața instanței de judecată, inculpatul prin apărător, a reiterat în cea mai mare parte, motivele prezentate cu ocazia judecării apelului. Se invocă sub un prim aspect, nelegala sesizare a primei instanțe, întrucât nu au fost respectate cerințele disp. art. 235 C. proc. pen. Sub un alt aspect, se invocă netemeinicia hotărârilor, solicitându-se achitarea pe temeiul disp. art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că nu el se face vinovat de săvârșirea infracțiunii. În subsidiar, se solicită schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prev. de art. 183 C. proc. pen., cu consecința reducerii sancțiunii aplicate. Examinând hotărârea prin prisma criticilor recurentului, care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 385 9 alin. (1) pct. 2, 14, 17 și 18 C. proc.

pen., ca și din oficiu, pentru celelalte cazuri de casare enunțate de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare: Probele administrate relevă fără echivoc că în noaptea de 21 decembrie 2005, inculpatul a lovit victima cu pumnii și picioarele, cu preponderență în zona craniană și facială, aducând-o în stare de inconștiență, după care a abandonat-o în zăpadă, ceea ce a dus la decesul acesteia, la data de 11 ianuarie 2006. Loviturile aplicate de inculpat au provocat victimei un traumatism cranio-cerebral acut deschis, cu multiple plăgi faciale și la nivelul scalpului, cu fracturi de masiv facial, fractură mandibulă laterală stângă dizlocată, luxații complete și incomplete ale dinților, cu un dinte localizat în plămânul drept și altul la nivelul faringelui.

Raportul de constatare medico-legală întocmit în cauză a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat complicațiilor septice survenite în evoluția unui traumatism cranio-facial. Din cuprinsul rapoartelor de expertiză bio-criminalistică rezultă că urmele existente pe cearceaful ridicat din locuința inculpatului au pus în evidență profile genetice identice cu cele ale sângelui prelevat de la victimă și au descris aceeași grupă sanguină cu cea a victimei. Declarațiile martorilor E.E.C. și C.E., concubina inculpatului atestă că acesta a ajuns târziu acasă, în stare de ebrietate, cu hainele pătate de sânge. Intensitatea violențelor exercitate de inculpat și zonele corporale vizate atestă că inculpatul a urmărit uciderea victimei, atitudine subiectivă ce caracterizează infracțiunea de omor în modalitatea prev. de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., texte de lege în baza cărora în mod justificat s-a dispus condamnarea inculpatului.

Sub aspectul legalității sesizării, se poate constata că prin ordonanța din 12 ianuarie 2006, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., astfel că în cauză sunt îndeplinite cerințele disp. art. 235 C. proc. pen. La verificarea din oficiu a hotărârilor, instanța nu a constatat existența vreunei cauze de nelegalitate sau netemeinicie, astfel că, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat. Î n baza art. 385 17 alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 12 ianuarie 2006 la zi.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.N. împotriva deciziei penale nr. 48/A din 28 mai 2008 a Curții de Apel Alba lulia, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 12 ianuarie 2006 la 14 octombrie 2008. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 14 octombrie 2008.