AFFAIRE MAREŠ c. REPUBLIQUE TCHEQUE

RESPONDENT

CZE

HOTĂRÂRE

26.10.2006

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Partiellement irrecevable;Incompétence (grief irrecevable);Violation de l'art. 6-1;Dommage matériel - demande rejetée;Préjudice moral - constat de violation suffisant;Frais et dépens (procédure nationale) - demande rejetée;Remboursement frais et dépens - procédure de la Convention

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE MAREŠ c. REPUBLIQUE TCHEQUE (CtEDO, 2006)

HUDOC · oficial

CINCEA SECȚIUNEA A CINCEA CAUZA MAREŠ c. REPUBLICA CEHĂ (solicitarea nr. 1414/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 26 octombrie 2006 DEFINIF 26/01/2007 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Marešc. Republica Cehă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care se află într-o cameră compusă din Lorenzen președinte Botoucharova dnii Jungwiert Butkevych Tsatsa-Nikolovska dnii Maruste, Villiger, judecători și dl Westerdiek, graffière de secțiune, după ce a intenționat în camera Consiliului la 2 octombrie 2006, rend l'hotărâre, adoptat la această dată procedura La originea cauzei se află o cerere (n144/03) îndreptată împotriva Republicii Cehe și al cărei resortisant al acestui stat, dl Jan Mareš ( La 5 iulie 2005, a doua secțiune a declarat cererea parțial inadmisibilă și a decis să comunice guvernului decizia luată prin necomunicarea către solicitant a observațiilor prezentate de Curtea Constituțională de către celelalte părți. În conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (3), Curtea Constituțională a decis să examineze în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. La 1 aprilie 2006, cererea a fost atribuită celei de-a cincea secțiuni nou constituite (articolele 25 alin. (5) și 52 alin. (1) din regulament). Reclamantul s-a născut în 1952 și își are reședința în Srbsko. Până la arestarea sa la 20 martie 1998, reclamantul ocupa postul de ofițer de poliție în departamentul pentru criminalitate financiară. După ce a fost arestat, a fost acuzat de extorcare și abuz de putere comise de un agent public și aflat în detenție. La 1 decembrie 1998, tribunalul din Ecuador (Obvodní soud) din Praga 7 l-a recunoscut pe reclamantul vinovat de abuz de putere și de concusiune (corupție pasivă), și l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare. L din Praga a anulat judecata atacată și a ordonat instanței judecătorești să completeze dovezile. 10. La 8 iunie 1999, tribunalul din Ecuador, care nu a fost de acord cu teza provocarii, l-a recunoscut pe reclamant vinovat de aceleași infracțiuni și i-a aplicat aceeași pedeapsă ca și la 1 decembrie 1998 11. La 19 octombrie 1999, tribunalul municipal a respins cererea reclamantului ca fiind nejustificată, considerând că instanța de primă instanță adunase toate dovezile necesare și că faptele stabilite erau corecte și complete. 12. Reclamantul a formulat o acțiune constituțională, în timp ce acesta fusese condamnat pentru o infracțiune provocată de Ministerul de Interne 13. La 22 iunie 2000, Curtea Constituțională (Ústavní soud) a anulat deciziile din 8 iunie și 19 octombrie 1999. 14. La 27 iulie 2001, instanța judecătorească a pronunțat a treia sentință prin care l-a recunoscut pe reclamantul vinovat de abuz de putere comis de un agent public și de concusiune și i-a aplicat o pedeapsă de trei ani de închisoare și de interdicție a activității. Prin hotărârea din 30 noiembrie 2001, tribunalul municipal a precizat pedeapsa interdiciei de activitate a reclamantului, dar a considerat ca fiind nejustificat restul cererii acestuia din urmă. 16. Prin decizia din 13 februarie 2002, Tribunalul municipal a fost revocat din funcia sa în cadrul poliiei, din cauza condamnării sale definitive. Această decizie a intrat în vigoare la 1 martie 2002. 17. La 17 aprilie 2002, judecătorul raportor al Curții Constituționale a invitat celelalte părți la procedură, și anume instanțele și procurorii din afara orașului, să se pronunțe asupra acțiunii. 19. La 30 aprilie 2002, procurorul a renunțat să participe la procedura în fața Curții Constituționale. 20. La 15 și 22 mai 2002, părțile rămase au prezentat Curții Constituționale comentariile lor, care au fost ulterior rezumate în decizia acesteia. În aceste observații, instanțele judecătorești și municipale făceau trimitere la motivarea deciziilor lor. ; Primul din ei a adăugat că judecata sa se bazează pe opinia Curții Constituționale exprimată în decizia sa din 22 iunie 2000, după care cauza sa a fost găsită în etapa de acuzare formală, iar drepturile constituționale ale reclamantului nu au fost încălcate. Procurorul municipal a considerat că acțiunea constituțională menționată anterior se referea mai degrabă la o cerere de introducere a unui recurs în interesul legii, întrucât conținea aceleași obiecții, nejustificate, pe care apărarea le ridicase în fața instanțelor și care se refereau la desfășurarea procedurii și la aprecierea probelor. 21. La 17 iulie 2002, Curtea Constituțională a respins acțiunea pentru neajunsuri vădite de temei, considerând că instanțele inferioare respectaseră toate principiile procesului echitabil și le motivaseră deciziile într-un mod logic și convingător, și că drepturile la apărare ale celui de-al doilea nu au fost limitate. 22. La 13 septembrie 2002, președintele Republicii a iertat 23 La 17 ianuarie 2005, ministrul Justiției a introdus în favoarea reclamantului un recurs în dreptul legii, îndreptat împotriva deciziilor tribunalelor din Ecuador și municipal. Acest recurs a fost respins de Curtea Supremă (Nejvyší soud) cu ușile închise, în observațiile sale din 18 noiembrie 2005, reclamantul susține că a atacat această decizie printr-o acțiune constituțională care rămâne în curs. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNELE PERTINENTE 24. L PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIA 25. Reclamantul se plânge că Curtea Constituțională nu i-a comunicat observațiile celorlalte părți la procedura în fața sa, și anume instanțele inferioare și procurorul, și că a fost, prin urmare, lipsit de posibilitatea de a reacționa la acestea. În măsura în care acest aspect ridică o întrebare referitoare la echitatea procedurii, este necesar, potrivit Curții, să se examineze din perspectiva articolului 6 alineatul (1) din Convenție, astfel încât orice persoană are dreptul ca cauza sa să fie ascultată în mod echitabil (...) de către o instanță (...) care va decide (...) asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva ei. Cu privire la admisibilitatea acesteia. 26. Curtea constată că nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 alin. (3) din Convenție. În plus, Curtea constată că acesta nu se confruntă cu nici un alt motiv de refuz. Prin urmare, trebuie declarat admisibil. Pe fond 27. Guvernul constată că observațiile prezentate Curții Constituționale de către instanțele inferioare și procurorul municipal nu făceau decât să facă trimitere la motivarea deciziilor atacate și că acestea nu conțin elemente relevante asupra cărora reclamantul ar fi putut să își exprime punctul de vedere. Prin urmare, conduita Curții Constituționale, care nu le-a trimis la Õ pentru o eventuală replică, nu ar putea avea nici o influență asupra rezultatului procedurii. Cu toate acestea, având în vedere Hotărârea Milatová și alte c. Republica Cehă (precious), Õ se înmânează în speță în fața înțelepciunii Curții. consideră totuși că Curtea ar trebui să protejeze drepturile reale, nu drepturile iluzorii, așa cum pare să fie cazul în acest caz. 28. Recunoscând că observația prezentată de Tribunalul Municipal din Praga este foarte scurtă, reclamantul observă că observațiile instanței judecătorești da . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acesta susține că, ca răspuns la observațiile menționate, Curtea Constituțională și-a respins acțiunea fără a fi examinat în fond și fără a-i fi oferit posibilitatea de a prezenta o replică (ceea ce ar fi făcut dacă ar fi putut lua cunoștință de aceste observații). 29. În conformitate cu jurisprudența Curții, noțiunea de proces echitabil include, de asemenea, dreptul la un proces contradictoriu care implică dreptul părților de a face cunoscute elementele care sunt necesare pentru succesul pretențiilor lor, dar și de a lua cunoștință de orice înscris sau observație prezentată judecătorului în vederea comunicării deciziei sale și de a o discuta (a se vedea, printre altele, Nederöst-Huber c. Elveția , Hotărârea din 18 februarie 1997, Rec., 1997, Rec., 1997, § Krčmář și alții c. Republica Cehă , n 35376/97, § 40, 3 martie 2000). 30. Curtea constată că situația reclamantului în speță este identică cu cea a reclamanților în cauza Milatová și alții c. Republica Cehă (citată), în care Curtea a ajuns la concluzia încălcării articolului 6 alineatul (1) din Convenție. În această din urmă cauză, Curtea a considerat că, prin comentariile lor privind temeinicia acțiunii constituționale a reclamanților, celelalte părți la procedură vizau să influențeze decizia Curții Constituționale, prin aceea că o obligau pe aceasta din urmă să respingă acțiunea. Prin urmare, având în vedere natura întrebărilor care trebuiau soluționate de instanța constituțională, reclamanții aveau un interes legitim să primească o copie a acestor observații. Curtea nu a considerat necesar să stabilească dacă posibilitatea de a comunica aceste documente reclamantului i-a cauzat un prejudiciu, dat fiind că existența unei încălcări are loc chiar și în lipsa unui prejudiciu. Ea a amintit, de asemenea, că este de datoria reclamanților să judece dacă un document le numea observațiile. În aceste condiții, Curtea a ajuns la concluzia că a fost de competența Curții Constituționale, înainte de a decide în cauza în cauză, să dea instanței posibilitatea să răspundă la observațiile scrise ale celorlalte părți (ibidem, §§ 65). 31. În acest caz, Curtea nu a invocat niciun motiv de derogare de la considerațiile menționate anterior care, în opinia sa, sunt pe deplin valabile pentru prezenta cauză. 32. În aceste condiții, Curtea consideră că reclamantul nu a avut ocazia să participe în mod corespunzător la procedura în fața Curții Constituționale și, prin urmare, nu a beneficiat de un proces echitabil în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție. Prin urmare, a avut loc o încălcare a acestei dispoziții. II. PRIVIND ALTE VIOLAȚII ALEGATE 33. În observațiile sale din 18 noiembrie 2005, reclamantul informează, de asemenea, Curtea cu privire la recursul în interesul legii introdus în favoarea sa în 2005 de ministrul justiției și respins cu ușile închise de Curtea Supremă și subliniază că argumentele prezentate în acest recurs diferă de teza conținută în observațiile guvernului prezentate Curții. În continuare, CESE susține că procedura în fața Curții Constituționale nu a fost echitabilă și din alte motive decât cele menționate anterior; în această privință, acesta dezvoltă și reiterează obiecțiile referitoare la conduita instanțelor naționale, care au fost declarate inadmisibile prin decizia parțială a Curții adoptată în prezenta cauză la 5 iulie 2005. 34. Curtea observă că nu reiese în mod clar din observațiile reclamantului dacă dorește să ridice în fața Curții un nou litigiu referitor la respingerea recursului în interesul legii introduse în favoarea sa de către ministrul justiției. În orice caz, forța trebuie să constate că a fost vorba despre o acțiune a cărei utilizare este lăsată la latitudinea discreționară a ministrului Justiției, ceea ce exclude aplicabilitatea art. 6 din Convenție. Prin urmare, o astfel de acțiune este incompatibilă rațională cu dispozițiile Convenției în sensul art. 35 alin. (3) și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 alin. În ceea ce privește celelalte obiecțiuni dezvoltate în observațiile reclamantului cu privire la admisibilitate și la temeinicia cererii, Curtea ia notă de faptul că aceasta le-a declarat deja inadmisibile prin decizia sa din 5 iulie 2005. În consecință, aceasta nu are competența de a cunoaște aceste obiecțiuni. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să Õ Õ Õ impeda pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Pagube 37. Reclamantul solicită 4 milioane de coroane cehe (CZK), Aproximativ 140 de milioane EUR (EUR), pentru prejudiciile materiale și morale pe care le-ar fi suferit ca urmare a detenției, a revocării postului în cadrul poliției (în urma unei lipse semnificative de venituri) și a pierderii reputației sale. 38. Guvernul observă că aceste pretenții se referă la obiecțiile care nu mai fac obiectul examinării de către Curte. În opinia sa, nu există nicio legătură de cauzalitate între prejudiciile suferite de reclamant și încălcarea articolului 6 alineatul (1) în procedura în fața Curții Constituționale. (citată mai întâi) consideră că constatarea încălcării Convenției ar constitui o satisfacție suficientă. 39. Cu guvernul, Curtea consideră că nu există nicio legătură cauzală între încălcarea convenției constatate în speță și prejudiciul material invocat de reclamant. În plus, Comisia nu ar putea să speculeze cu privire la ceea ce s-a întâmplat în cadrul procedurii în fața Curții Constituționale dacă aceasta ar fi respectat cerințele articolului 6 alineatul (1) din convenție. Apoi, circumstanțele cauzei nu permit Curții să afirme că reclamantul a suferit o pierdere reală de șanse (a se vedea mutatis mutandis, Milatová și alții c. Republica Cehă, citată anterior, punctul 70). 40. În cele din urmă, Curtea este de părere că constatarea încălcării este suficientă pentru a remedia un eventual prejudiciu moral suferit de solicitant. Comisioane și cheltuieli de judecată 41. Reclamantul solicită, de asemenea, 4 500 CZK (158 EUR) pentru cheltuielile legate de detenție și de procedura penală, 143 810 CZK (5 060 EUR) pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața Curții Constituționale cehe și 8 896 CZK (313 EUR) pentru cheltuielile de traducere efectuate în fața Curții. 42. Guvernul nu se referă la rambursarea cheltuielilor de traducere suportate de solicitant. În schimb, acesta susține că cheltuielile suportate în fața instanțelor interne nu au fost efectuate pentru a preveni încălcarea convenției și de a le obține. 43. În ceea ce privește cheltuielile suportate în cadrul procedurii interne, Curtea subscrie la avizul guvernului că aceste cheltuieli nu au fost angajate în vederea prevenirii sau reparării încălcării convenției. Prin urmare, această cerere trebuie respinsă. 44. Apoi, având în vedere elementele aflate în posesia sa și faptul că reclamantul nu a fost reprezentat în fața acesteia, Curtea acordă acestuia din urmă suma de 313 EUR pentru procedura în fața Curții. Interese moratorii 45. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. cererea admisibilă cu privire la motivul întemeiat pe necomunicarea către solicitant a observațiilor prezentate de alte părți la procedură în fața Curții Constituționale și inadmisibilă pentru surplusul declarat că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție Atât de mult nu are competența de a examina celelalte obiecțiuni ale reclamantului Disit faptul că constatarea unei încălcări oferă în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de reclamant. A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, 313 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit; această sumă este de convertire în moneda națională a statului membru pârât la rata aplicabilă la data decontării, începând cu data expirării termenului respectiv și până la data de plată, această sumă va crește din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 26 octombrie 2006 în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Claudia Westerdiek Peer L orenzen modulière Președinte