ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 143/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 188/

F fin 22 februarie 2008, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea

juridică din două infracțiuni prevăzute și pedepsite de art. 138 din Legea nr. 295/2004

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune, prevăzută și pedepsită

de art. 138 din Legea nr. 295/2004, cu referire la art. 279 alin. (1) C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 138 din Legea nr.

295/2004, cu referire la art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 74, art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.V.B.,

la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare,

fără drept, de operațiuni cu arme și muniții.

În baza art. 271 din Legea nr.

86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 – art. 76 lit. c) C.

pen., a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată.

În baza art. 33 lit. a) – art.

34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul I.V.B. să execute pedeapsa cea mai

grea de un an închisoare.

Î

n baza art. 71 C.

pen., a fost interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei, exercițiul

drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a)

teza a II

-a

și

lit. b) din același

cod.

În baza art. 118 lit.

f) C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor obiecte, aflate în camera de

corpuri delicte a I.P.J. Ialomița: un pistol cu gaze; o armă cu aer comprimat;

o armă cu aer comprimat, nouă cartușe cu gaze și două cutii cu diaboluri de

plumb.

A fost obligat

inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea de Apel a reținut următoarele:

În cursul lunii

februarie 2007, inculpatul

I.V.B.,

zis V.G., domiciliat

în municipiul Slobozia, a hotărât să meargă în Bulgaria în localitatea

Silistra, pentru a-și cumpăra un pistol.

În acest scop, a rugat

un prieten de-al său, martorul O.V., zis V. să-l însoțească întrucât nu

cunoștea locația unde se afla centrul comercial de unde urma să achiziționeze

pistolul.

Martorul a fost de

acord astfel că, prin intermediul unui conducător auto rămas neidentificat,

s-au deplasat pe ruta Slobozia – Drajna - Chiciu, au trecut Dunărea cu bacul și

au intrat în Bulgaria, în localitatea Silistra prin Punctul de Trecere al

Frontierei Ostrov.

Fără a le preciza

conducătorului auto sau martorului intenția sa, odată ajuns în centrul

comercial din Silistra inculpatul a cumpărat un pistol cu gaze lacrimogene și 10

cartușe aferente, ambalate în cutii speciale, pe care, apoi le-a introdus în

bagajele personale.

La întoarcerea în țară

inculpatul nu a declarat bunurile autorităților vamale, iar până să ajungă în

Slobozia, i-a arătat martorului, O.V., pistolul și cutia cu cartușe, ocazie cu

care martorul a aflat scopul real al deplasării inculpatului la Silistra.

Pistolul și muniția

cumpărate le-a dus la locuința sa din Slobozia, după care a introdus un cartuș

în încărcătorul pistolului și a executat un foc, constatând că este în stare de

funcționare, în liziera aflată în zona Penitenciarului Slobozia.

Inculpatul a susținut

că, după câteva zile s-a întâlnit pe stradă, în municipiul Slobozia, cu un

bărbat pe care-l știa din vedere care l-a întrebat dacă poate să-i procure o

pușcă. Inculpatul i-a răspuns afirmativ, întrucât în magazinul din Silistra, de

unde cumpărase pistolul și cartușele, văzuse că sunt și puști.

În zilele următoare,

însoțit de același martor, O.V. căruia, de data aceasta i-a făcut cunoscut

scopul deplasării, inculpatul s-a deplasat la Silistra, pe același traseu și

tot cu un conducător auto a cărui identitate a rămas

necunoscută.

Din același magazin,

inculpatul

I.V.B.

a achiziționat o pușcă

cu alice și trei cutii cu alice, pe care le-a pus în bagajele personale,

trecând frontiera și intrând în România fără să declare bunurile cumpărate

autorităților vamale.

Inculpatul

a

depozitat pușca în locuința sa, întrucât persoana care

l-a rugat să i-o procure s-a răzgândit și nu a mai dorit să o cumpere.

La scurt timp, tot în

cursul lunii februarie 2007, inculpatul a fost rugat de numitul R.A., un unchi

al său, să-i aducă o pușcă, după ce o văzuse pe cea din locuința inculpatului.

Inculpatul i-a promis

că-i va aduce o pușcă, astfel că l-a rugat pe martorul S.V.C. să-l transporte,

contra cost, cu autoturismul pe care-l deținea acesta, marca Dacia 1310, de

culoare galbenă.

În jurul datei de 14

februarie 2007, inculpatul

I.V.B.

,

însoțit de martorii, O.V.,

T.T.I.A.L. și S.V.C., s-au deplasat cu autoturismul condus de acesta din urmă,

de la Slobozia până la Chiciu, de acolo au trecut Dunărea cu bacul și au mers

pe jos până în localitatea Silistra, trecând frontiera română prin punctul de

Trecere al Frontierei Ostrov.

La Silistra au intrat

cu toții în magazinul unde inculpatul mai fusese anterior și de la raionul de

arme, acesta a cumpărat din nou o pușcă pentru care inculpatul susține că a

plătit o sumă mai mare decât cea inițială.

Pușca în cauză a fost

introdusă de inculpat în țară fără a fi declarată autorităților vamale, iar

când au ajuns în Slobozia inculpatul i-a vândut-o numitului R.A., contra sumei

de 200 RON.

În data de 14

februarie 2007, în timp ce se afla în incinta localului R. din Slobozia,

inculpatul

I.V.B.

a fost depistat de

către lucrătorii de poliție, având asupra sa pistolul și 9 cartușe cu gaze

lacrimogene, dintre cele achiziționate din Bulgaria, cu scopul de a le vinde

unui cunoscut. Inculpatul a predat pistolul și cartușele cât și pușca pe care o

avea la locuința sa lucrătorilor de poliție.

În data de 16

februarie 2007, lucrătorii de poliție au ridicat și pușca care se afla la

locuința numitului R.A.

Î

mpotriva hotărârii

tribunalului a formulat apel inculpatul I.V.B. fără a preciza motivele pentru

care critică hotărârea instanței de fond.

Curtea de Apel București, secția

a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 109/

A, a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul I.V.B. obligându-l pe

acesta la cheltuieli judiciare către stat din care suma reprezentând onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Curtea de Apel a reținut următoarele:

Ca urmare a

exercitării rolului activ și cu respectarea principiilor ce guvernează

desfășurarea procesului penal în faza judecății, instanța de fond a administrat

toate probele necesare stabilirii corecte a situației de fapt și a vinovăției

inculpatului.

Aceasta

a stabilit, fără să existe vreun dubiu, că inculpatul I.V.B. a săvârșit

infracțiunile

de contrabandă

calificată, prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și de efectuare, fără drept, de operațiuni cu arme ori muniții,

prevăzută de art. 138 din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) cu

referire la art. 279 alin. (1) C. pen.

și a reținut, în mod

corect, vinovăția acestuia.

De asemenea, s-a

reținut că, în mod corect Tribunalul a dispus schimbarea încadrării juridice

din

două infracțiuni

prevăzute și pedepsite

de art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41alin. (2) C. pen. și de art.

138 din Legea nr. 295/2004 cu aplicabilă art. 41 alin. (2) C. pen.,

într-o

singură infracțiune

prevăzută și pedepsită

de art. 138 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu

referire la art. 279 alin. (1) C. pen.

Cu privire la

individualizarea pedepsei s-a reținut că instanța de fond a avut în vedere

criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen. și anume limitele de pedeapsă

prevăzute de textele incriminatoare, natura și gravitatea faptelor, urmările

grave care se pot produce prin nerespectarea regimului armelor și munițiilor și

datele care caracterizează persoana inculpatului.

S-a reținut, de

asemenea, și circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. În final s-a

apreciat că instanța de fond a individualizat în mod judicios pedepsele

principale și accesorii aplicate inculpatului.

Împotriva acestei din urmă

decizii a declarat recurs inculpatul pentru motivele pe larg prezentate în

practicaua acestei hotărâri.

Recursul declarat de

inculpat nu este întemeiat.

La individualizarea pedepsei

aplicate instanța de fond a făcut o justă apreciere în raport de criteriile

prevăzute de art. 72 C. pen., apreciind întemeiat că în cazul recurentului

inculpat scopul preventiv educativ al pedepsei aplicate nu poate fi atins decât

prin privarea de libertate a acestuia.

Astfel, având în vedere

împrejurările în care s-a comis infracțiunea, pericolul social concret al

acesteia, urmările grave care se pot produce prin nerespectarea regimului

armelor și munițiilor, dar și circumstanțele personale ale inculpatului,

respectiv perseverența infracțională a acestuia, în prezent fiind arestat

într-o altă cauză, vârsta tânără, atitudinea constant sinceră de recunoaștere a

faptelor coroborarea cu organele judiciare, Înalta Curte constată că în mod

corect instanța de fond a individualizat pedeapsa aplicată inculpatului.

Așa fiind, recursul declarat

de inculpat apare, ca nefondat, astfel că urmează a fi respins ca atare în temeiurile

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

Cu privire la cererea prin

care domnul avocat D.C. a solicitat scutirea de la plata amenzii aplicată prin

încheierea de ședință din 18 noiembrie 2008, aceasta va fi de asemenea

respinsă, ca nefondată, întrucât din actele și lucrările dosarului se constată

că apărătorul recurentului inculpat a lipsit nejustificat de la mai multe

termene acordate pentru lipsă de apărare, fără a-și asigura substituirea, în

cauză fiind incidente dispozițiile art. 198 alin. (3) C. proc. pen., măsura

fiind temeinic luată de instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul I.V.B. împotriva deciziei penale nr. 109/ A din

21 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Respinge cererea

apărătorului ales, avocat D.C. de scutire de plata amenzii judiciare aplicată

prin încheierea de ședință din data de 18 noiembrie 2008.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 20 ianuarie 2009.