ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2938/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 28 noiembrie 2007, reclamanta B.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea, anularea Hotărârii nr. 6266 din 31 octombrie 2007, prin care i s-a respins cererea de stabilire a calității de beneficiar al dispozițiilor Legii nr. 189/2000, cu consecința recunoașterii acestei calități și acordării drepturilor cuvenite. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 182/CA din 10 martie 2008, a admis contestația, a anulat hotărârea contestată și a constatat că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 [art. 1.lit.

c)] în calitate de persoană strămutată în altă localitate; drepturile vor fi stabilite începând cu data de 1 noiembrie 2007. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, din probele administrate, rezultă că reclamanta s-a născut la data de 23 ianuarie 1942 în comuna Agighiol, județul Tulcea și că părinții săi au făcut obiectul schimbului de populație în luna septembrie 1940, în urma Tratatului româno-bulgar încheiat la Craiova, fiind strămutați din Bulgaria. S-a mai reținut că, în cauză, este de necontestat faptul că reclamanta s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea. Recurenta a susținut că sentința atacată este netemeinică și nelegală întrucât reclamanta, fiind născută în anul 1942 nu a fost strămutată din Bulgaria; nu a făcut obiectul schimbului de populație dintre România și Bulgaria care a avut loc în anul 1940 pentru a susține că a fost nevoită să-și părăsească domiciliul și să se stabilească în altă localitate. Recursul este nefondat. Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.

Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral. În speță, în mod corect instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați are același statut ca aceștia, întrucât a suferit aceleași privațiuni, efectele strămutării răsfrângându-se și asupra sa. Legea nr. 189/2000 are ca scop să ofere o reparație tuturor persoanelor care au suferit persecuții din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, fără a face distincție în funcție de data nașterii lor, astfel încât copiii născuți în localitatea de refugiu sau de strămutare au același regim juridic ca și părinți lor.

Faptul că reclamanta se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 rezultă din probele administrate în cauză respectiv: copie extras din Tabelul cu evacuații din Cadrilater repartizați în comuna Agighiol, județul Tulcea și acte de stare civilă. În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul este nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței nr. 182/CA din 10 martie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2008.