ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3578/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 21 din 27 februarie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul S.C.S., în contradictoriu cu pârâtul M.E.C.T., dispunând anularea calificativului „nesatisfăcător", acordat reclamantului în urma evaluării activității manageriale desfășurată în funcția de inspector general la I.Ș.J. Alba, în perioada 1 iunie 2006 - 8 iunie 2007, evaluare făcută în baza O.M. nr. 1223/2007 precum și a adresei nr. 33216 din 14 septembrie 2007 prin care a fost comunicat respectivul calificativ. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept.

Reclamantul a fost numit în funcția de inspector general al I.Ș.J. Alba prin Ordinul nr. 3048 din 11 ianuarie 2006, emis de pârât și a încheiat cu autoritatea pârâtă contractul de management educațional pe o durată de 4 ani, obținând calificativul „foarte bine” în perioada 1 septembrie 2005 - 31 august 2006. Prin Ordinul nr. 1223 din 31 mai 2007 emis de pârât s-a dispus evaluarea inspectorilor școlari generali, inspectorilor școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și a directorilor de la casele corpului didactic, actul normativ menționând în mod expres că este emis în conformitate cu art. 52 din Legea nr. 128/1997, republicată, privind statutul personalului didactic și art. 5, art. 9 și art. 12 din contractul de management încheiat între părți.

Ordinul susmenționat motiva existenta unor disfuncționalități, fără a le nominaliza. Comisia a efectuat separat evaluarea reclamantului, în data de 7 iunie 2007 în sediul M.E.C.T., într-un interval de timp de 8 ore, contrar dispozițiilor transmise. Reclamantul și-a autoevaluat activitatea la punctaj aproape de maxim, potrivit fișei de autoevaluare, iar pârâtul i-a stabilit punctaj micșorat, aproape la fiecare parametru de evaluare, realizându-i un punctaj de 68,5 puncte. Prin adresa nr. 33216 din 14 septembrie 2007, pârâtul i-a comunicat reclamantului punctajul obținut în urma evaluării activității manageriale desfășurată la I.Ș.J. Alba în perioada 1 septembrie 2006 - 8 iunie 2007 și consecința acestuia, respectiv acordarea calificativului „nesatisfăcător". Nemulțumit de aprecierea făcută, reclamantul, cu adresa nr. 7437 din 19 septembrie 2007, a depus contestația împotriva calificativului acordat, contestație nesoluționată până în prezent.

Pentru formularea contestației și în vederea apărării drepturilor sale, reclamantul trebuia să cunoască conținutul acestui raport și toate motivele care au contribuit la acordarea calificativului „nesatisfăcător". Or, pârâtul face vorbire despre acest „raport" prin întâmpinare, invocând ca temei de drept pentru evaluarea anticipată prevederile art. 5 alin. (4) din contractul de management educațional, potrivit cărora ministerul are dreptul și obligația „să evalueze activitatea managerului educațional anual sau ori de câte ori este sesizat de existenta unor disfuncții în activitatea de manager școlar". Potrivit acestui text de lege, este evidentă regula că evaluarea se face anual iar, pe cale de excepție, numai atunci când există „disfuncții". Aceste disfuncții trebuie să fie, însă, fondate și făcute cunoscute, pentru a nu se încălca dreptul la apărare al părții și a se justifica în concret excepția amintită, în raport de dispozițiile art. 21 din Ordinul nr. 847/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Colegiului central de disciplină de la nivelul M.E.C.T.

și ale colegiilor de disciplină de la nivelul inspectoratelor școlare. Evaluarea reclamantului trebuia să se facă în raport de „fișa de (auto)evaluare anexa nr. 1 la O.M.E.C.T. nr. 1223 din 31 mai 2007”, care se referă la stabilirea strategiei de coordonare și direcțiile de dezvoltare ale inspectoratului școlar (10 puncte), planificarea activităților din cadrul inspectoratului școlar (8 puncte), asigurarea repartizării resurselor financiare (18 puncte) etc., unde diminuarea notărilor a fost substanțială. De asemenea, la unele poziții din fișă se observă corecturi fără să se menționeze prin semnătură autenticitatea lor. Se poate constata că cele reținute în raport ca aspecte negative sunt nedovedite, existând dovezi contrare, administrate de către reclamant și că anumiți parametrii nu sunt analizați, deși au fost acordate punctaje sub limita maximă.

Prin urmare, concluzionează instanța de fond, acordarea punctajului și inclusiv a calificativului „satisfăcător" s-a făcut în mod arbitrar, nelegal și fără o analiză temeinică a activității manageriale educaționale, astfel că se impune a fi anulat, împreună cu adresa nr. 3316 din 14 septembrie 2007, prin care s-a făcut comunicarea. Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, în termen legal, a declarat recurs pârâtul M.E.C.T., considerând-o netemeinică și nelegală. Printr-un prim motiv de recurs reclamantul - pârât a susținut că instanța de fond a interpretat eronat dispozițiile Ordinului nr. 1223 din 31 mai 2007, emis de ministrul educației, cercetării și tineretului, în sensul că a reținut fără temei că acest ordin indica existența unor disfuncționalități, fără a le nominaliza.

Recurentul a indicat că prin acest ordin, emis și în conformitate cu prevederile contractului tip de management încheiat de toți inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți, a fost reglementat modul în care se efectuează evaluarea inspectorilor școlari. În aceste condiții, respectivul ordin nu avea cum să indice expres disfuncționalitățile menționate de instanța de fond. S-a mai arătat de către recurent că potrivit art. 5 pct. 4 din contractul de management educațional încheiat și de reclamantul intimat, M.E.C.T. are dreptul să evalueze activitatea managementului educațional, ori de câte ori este sesizat despre existența unor disfuncții în activitatea inspectoratului școlar, fără a fi necesară însă enumerarea acestora.

Printr-un alt motiv de recurs, recurentul - pârât a arătat că fără temei, a susținut instanța de fond că evaluarea reclamantului trebuia să se facă în raport de fișa de auto - evaluare, anexa 1 la Ordinul nr. 1223 din 31 mai 2007, membrii comisiei nefiind obligați să acorde același punctaj pe care și l-a acordat și persoana evaluată, nefiind de altfel stabilite nici intervale precise de timp în care o astfel de procedură trebuie să se desfășoare. În fine, recurentul a indicat că înțelege să reitereze susținerile prezentate și în fața instanței de fond, în sensul că acordarea calificativului este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat ca atare de instanță întrucât numai Comisia de evaluare avea competența de decide dacă indicatorii de performanță astfel cum au fost enumerați și stabiliți au fost realizați, instanța neputându-se substitui acestei comisii.

În acest sens, în opinia recurentului, concluzia instanței vizând acordarea în mod arbitrar a punctajului și a calificativului pentru reclamant este lipsită de fundament legal dar și de argumente. În susținerea motivelor de recurs dezvoltate, recurentul - pârât a indicat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. cât și pe cele ale art. 3041 C. proc. civ., solicitând, ca o consecință a admiterii recursului declarat, modificarea în tot a sentinței atacate și respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reclamantului - intimat. Recurentul a depus la dosar copiile mai multor hotărâri judecătorești, pronunțate în alte cauze în care au fost respinse, pe temeiuri similare, acțiunile formulate de inspectorii școlari.

Intimatul - reclamant a formulat întâmpinare față de motivele de recurs, solicitând respingerea ca neîntemeiată a tuturor criticilor aduse hotărârii legale și temeinice pronunțate de instanța de fond. În esență, intimatul - reclamant a arătat că instanța de fond cu justețe a reținut că în plin an școlar, respectiv în plină activitate managerială, s-a declanșat o evaluare a activității, fără a fi însă relevate pretinsele disfuncționalități ce ar justifica un astfel de control. În opinia reclamantului - intimat, instanța de fond, în mod corect a interpretat probele administrate întrucât tot ceea ce se reține în raportul de evaluare ca fiind aspecte negative ale activității sale manageriale, este contrazis de actele depuse la dosarul instanței de fond, privitor la fiecare indice de performanță, acordarea calificativului putând fi cenzurată de instanță, cum expres se prevede în chiar Ordinul nr. 1223/2007.

Recursul este fondat. Înalta Curte examinând actele și lucrările dosarului și hotărârea atacată în raport de prevederile legale aplicabile, incluzând art. 3041 C. proc. civ., față de criticile recurentului dar și de apărările intimatului - reclamant, reține că este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. astfel că se impune modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată, în considerarea celor în continuare arătate.

Prin Ordinul nr. 1223 din 31 mai 2007 emis de M.E.C.T., în conformitate cu prevederile art. 52 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, dar și cu prevederile art. 5 alin. (4), art. 9 alin. (3) și art. 12 alin. (3) din contractul cadru de management încheiat cu inspectorii școlari generali, s-a dispus ca evaluarea inspectorilor școlari generali, pentru activitatea managerială desfășurată în anul școlar 2006 - 2007, să se facă conform fișelor din anexele 1, 2, 3 părți integrante ale ordinului, procedura urmând a se declanșa prin autoevaluare, pe baza fișelor din aceleași anexe. În cuprinsul aceluiași ordin se indică modalitatea în care sunt formate comisiile de evaluare ca și felul în care se concretizează rezultatul evaluării.

Înalta Curte apreciază în acord cu recurentul - pârât, că fără temei a reținut instanța de fond că Ordinul nr. 1223/2007 trebuia să indice și să nominalizeze disfuncționalitățile ce au generat procesul de evaluare, câtă vreme acest ordin nu a făcut decât să prevadă un minim de reguli pe baza cărora urma să se desfășoare procedura de evaluare. Înalta Curte reține că acest ordin, emis exclusiv în vederea evaluării manageriale desfășurate în anul școlar 2006 - 2007, cum se și indică în art. 1 al ordinului, a stabilit numai modalitatea în care se realizează evaluarea inspectorilor școlari, o astfel de evaluare fiind pe deplin posibilă în raport de conținutul contractului cadru de management educațional, semnat și de reclamantul - intimat.

În art. 5 alin. (4) al acestui contract se prevede expres că ministrul educației și cercetării are dreptul să evalueze activitatea managerului educațional anual sau ori de câte ori este sesizat de existența unor disfuncții în activitatea inspectoratului școlar. O astfel de prevedere, în aprecierea Înaltei Curți acordă autorității ce și-a selectat managerii posibilitatea și dreptul de a le controla periodic abilitățile și calitățile specifice cerute pentru îndeplinirea funcției de manager educațional, astfel că sub acest aspect, nu se poate reține că declanșarea procedurii de evaluare este nelegală.

În plus, în mod evident a fost avută în vedere activitatea de management și nu activitatea didactică astfel, că, din această perspectivă nu prezintă relevanță intervalul de timp sau durata efectivă a evaluării și nici împrejurarea că disfuncționalitățile despre care se menționează generic în contractul cadrul de management nu au fost enumerate în concret, câtă vreme nu au fost reclamate încălcări ale prevederilor referitoare la constituirea comisiilor și în general la desfășurarea procedurii de evaluare, care s-a realizat conform fișelor anexa la Ordinul nr. 1223/2007, după cum a indicat și instanța de fond în considerentele sentinței atacate. Nu se poate așadar reține caracterul nelegal al controlului declanșat și desfășurat în temeiul Ordinului nr. 1223/2007.

Înalta Curte apreciază că sunt întemeiate și criticile recurentului - pârât vizând încălcarea atribuțiilor de evaluare managerială efectivă și nelegala cenzurare de către instanță a calificativului acordat de comisia de evaluare. În adevăr, conform practicii sale unitare în această materie, Înalta Curte reține că instanța de judecată nu poate cenzura punctarea și acordarea efectivă a calificativului, neputându-se substitui comisiei de specialitate constituită legal în acest scop. Aprecierea în concret a activității de management a performanțelor, raportate la indicatorii specifici stabiliți, este atributul autorității ce a încheiat cu reclamantul contractul de management și care are și dreptul, astfel cum s-a arătat deja, de a verifica și de a evalua activitatea managerului, pe criterii obiective, cu consecința menținerii sau încetării contractului, în funcție de calificativul obținut [art. 9 alin. (3) din contractul de management].

Câtă vreme nu s-a probat în cauză excesul de putere, respectiv acordarea calificativului contestat pe baza unei proceduri de evaluare ce nu a respectat regulile stabilite de desfășurare sau care nu a fost legal declanșată, instanța de fond nu putea să facă aprecieri asupra punctajului efectiv acordat, reținând că au fost administrate dovezi contrare, cu atât mai mult cu cât nu a arătat și nu a argumentat în concret care sunt aspectele negative, nelegal și arbitrar reținute de comisia de evaluare. Față de toate cele arătate, reținând temeinicia criticilor recurentului - pârât, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursul de față și cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. va modifica sentința atacată în sensul respingerii ca neîntemeiată a activității reclamantului, această soluție fiind de altfel în acord cu jurisprudența instanței pronunțată în cauze similare. Cu referire la Decizia nr. 756 din 26 februarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, depusă la dosar cu titlu de jurisprudență de către intimat este reținut că situația de fapt și de drept examinată respectiva cauză este diferită și prezintă particularități ce nu se regăsesc în speță, mai cu seamă că evaluarea nu s-a realizat în temeiul Ordinului nr. 1223 din 31 mai 2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul M.E.C.T. împotriva sentinței nr. 21 din 27 februarie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică în tot sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului S.C.S., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2008.