ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1954/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 noiembrie 2008, Tribunalul

Botoșani, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a sesizat

Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, cu soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1025/2006, art. 3 alin.

(1) și a O.U.G. nr. 148/2005 – art. 1 și art. 6 alin. (1), invocată de

reclamanta P.D., în contradictoriu cu pârâta D.M.P.S. Botoșani.

În susținerea excepției de

nelegalitate, reclamanta P.D. a arătat că dispozițiile legale contestate vin în

contradicție flagrantă cu normele constituționale, în sensul că generează

tratamente discriminatorii pentru persoane aflate în situații identice,

respectiv între copiii proveniți dintr-o naștere concomitentă (gemeni, tripleți)

și cei rezultați dintr-o naștere simplă.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 25 din 6

februarie 2009, a admis excepția de nelegalitate și a constatat nelegalitatea art.

3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006, în raport cu O.U.G. nr. 148/2005.

Instanța a reținut că

soluția se impune, având în vedere că normele metodologice prevăzute de art. 3 alin.

(1) din H.G. nr. 1025/2006, în raport cu O.U.G. nr. 148/2005.

Instanța a reținut că

soluția se impune, având în vedere că normele metodologice prevăzute de art. 3 alin.

(1) din H.G. nr. 1025/2006 sunt în contradicție cu dispozițiile legale pentru

aplicarea cărora au fost emise, completând în mod nelegal actul normativ cu

forță superioară, deoarece definiția stabilită pentru naștere, ca element de

referință pentru acordarea indemnizației lunare, creează o discriminare între

persoanele aflate în situații identice, fără o justificare obiectivă.

Împotriva sentinței nr. 25

din 6 februarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a formulat recurs în termen legal atât A.J.P.S. Botoșani

cât și D.M.P.S. a județului Botoșani, prin care s-a solicitat, de către prima

recurentă, admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate ca fiind

netemeinică și pe fond admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a

A.J.P.S. Botoșani și respingerea excepției de nelegalitate, și, de către

recurenta D.M.P.S. a județului Botoșani, admiterea căii de atac, casarea sentinței

atacate și pe fond respingerea cererii de chemare în judecată.

A învederat recurenta A.J.P.S.

Botoșani, prin motivele de recurs, în primul rând, că față de obiectul acțiunii

– constatarea nelegalității unor dispoziții dintr-o hotărâre de guvern – nu are

calitate procesuală pasivă. Pe fond, recurenta a considerat că excepția de

nelegalitate invocată de reclamantă este neîntemeiată, întrucât din coroborarea

dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005 cu prevederile art. 6 alin.

(1) din același act normativ rezultă indubitabil că în intenția legiuitorului a

fost stabilirea indemnizației lunare în funcție de numărul de nașteri și nu

după numărul de copii rezultați din fiecare naștere. S-a mai arătat că,

practic, indemnizația este un substitut al salariului iar faptul că în discuție

sunt gemeni nu conduce la ideea că titularul dreptului ar fi beneficiat de două

salarii, respectiv două indemnizații de înlocuire a salariilor.

Recurenta D.M.P.S. a

județului Botoșani a arătat de asemenea, că prin raportare la obiectul

acțiunii, nu are calitatea procesuală pasivă în cauză și că, în situația în

care se va aprecia că această calitate subzistă, ea aparține începând cu data

de 1 noiembrie 2008 A.J.P.S. Botoșani. Pe fondul excepției de nelegalitate

recurenta a precizat că aceasta este neîntemeiată, cu același argument

rezultând din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 6

alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005: intenția legiuitorului a fost aceea de

stabilire a indemnizației lunare în funcție de numărul de nașteri și nu după

numărul de copii rezultați din fiecare naștere.

La termenul de judecată de

azi, instanța de recurs, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc.

civ., a invocat din oficiu motivul de ordine publică referitor la necitarea în

cursul judecății în primă instanță a emitentului actului administrativ

unilateral cu caracter normativ cu privire la care s-a ridicat excepția de

nelegalitate, și a pus acest motiv în dezbaterea părților.

Examinând cu prioritate,

prin raportare la dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., motivul de

ordine publică invocat de instanța de recurs din oficiu, se constată că acesta

este întemeiat, astfel că se va dispune, în temeiul art. 312 alin. (1) – alin. (3)

și art. 313 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a

contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 4 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și

completările ulterioare, legalitatea unui act administrativ unilateral cu

caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată

oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea

părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ

depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată,

instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza.

Instanța de contencios

administrativ se pronunță asupra excepției de nelegalitate, cum dispune expres art.

4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare,

după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a

emitentului actului administrativ la care se referă excepția de nelegalitate.

Astfel, instanța de fond

investită cu soluționarea excepției de nelegalitate este obligată să dea

eficiență dispozițiilor art. 85 și următoarele C. proc. civ., în sensul citării

emitentului actului administrativ atacat prin intermediul acestei excepții, în

această modalitate dându-se eficiență imperativului respectării a două dintre

principiile fundamentale ale procesului civil, anume cel al contradictorialității

și cel al dreptului la apărare.

Or, în cauză, soluționarea

excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006,

invocată de reclamanta P.D., s-a făcut fără ca prima instanța, pe parcursul

judecății excepției, să procedeze la citarea emitentului actului administrativ

unilateral cu caracter normativ atacat pe această cale, anume a Guvernului

României.

În aceste condiții, fiind

necesar ca hotărârea pronunțată în cauză să fie opozabilă autorității publice

emitente a actului administrativ atacat pe cale excepției de nelegalitate, se

va dispune - în temeiul dispozițiilor art. 304 punctul 5, art. 312 alin. (3) și

art. 313 C. proc. civ., precum și a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr.

554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările

ulterioare, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicție,

admiterea recursurilor declarate de pârâtele A.J.P.S. Botoșani și D.M.P.S. Botoșani,

casarea sentinței civile nr. 25 din 6 februarie 2009 a Curții de Apel Suceava,

secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, și trimiterea cauzei

spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de pârâtele A.J.P.S. Botoșani și D.M.P.S. Botoșani împotriva sentinței civile nr.

25 din 6 februarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 aprilie 2009.