Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.12.2008
casat

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4701/2008

HOTĂRÂRE
12.12.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4701/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului C.S.M. au fost respinse cererile unor procurori care au funcționat sau funcționează în cadrul D.I.I.C.O.T., între care și recurenta, cerere care au avut ca obiect recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru a se pronunța în acest fel, C.S.M. a reținut că dispozițiile O.U.G. nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea D.I.I.C.O.T. nu conțin reglementări privind cariera profesională a procurorilor delegați/detașați/numiți în cadrul acestei structuri specializate a Ministerului Public, astfel că acestora le sunt aplicabile dispozițiile art. 43-47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.

Dispozițiile Legii nr. 508/2004 nu prevăd înlăturarea obligației de participare la concursul național pentru obținerea gradului profesional și devin aplicabile prevederile Legii nr. 303/2004 care se aplică în mod corespunzător, potrivit art. 26 din Legea nr. 508/2004. S-a apreciat că numirea în cadrul D.I.I.C.O.T. nu poate echivala cu promovarea în funcții de execuție la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție deoarece condițiile de numire la D.I.I.C.O.T. sunt diferite de cele stabilite în vederea promovării la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta A.S. pe care o consideră nelegală. În motivele de recurs se arată că D.I.I.C.O.T.

funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, iar prin numirea sa în cadrul acestei structuri i-a fost oferit gradul profesional corespunzător. O dovadă în acest sens este faptul că participă obligatoriu la adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în cadrul acesteia se desemnează membrul care să îi reprezintă în C.S.M. Au fost invocate și hotărâri judecătorești pronunțate în același sens. S-a solicitat admiterea recursului și recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

C.S.M. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat deoarece trebuie să se facă distincție între „promovare” și „numire” pentru că legea stabilește condiții diferite pentru cele două instituții. S-a invocat faptul că D.I.I.C.O.T., deși funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este o structură distinctă, cu atribuții, competență, organizare și salarizare stabilite prin lege specială. Numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. se face în anumite condiții, în timp ce promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se face prin concurs, conform art. 43-44 din Legea nr. 303/2004. Chiar dacă procurorii D.I.I.C.O.T.

sunt salarizați corespunzător procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atunci când funcționează în cadrul acestei structuri totuși nu se poate considera că aceștia dobândesc gradul profesional corespunzător procurorului de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că legea prevede că, la încetarea activității, procurorii revin la parchetul de unde provin. În privința practicii Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, invocată de recurentă s-a susținut că deciziile au fost pronunțate în soluționarea unor recursuri și nu a recursului în interesul legii și nu au caracter obligatoriu și nu au constituit o dezlegare la problema de drept supusă judecății.

S-a apreciat că prin dobândirea gradului profesional numai prin numire s-ar crea o situație discriminatorie în raport cu ceilalți procurori din cadrul Ministerului Public care trebuie să susțină concurs pentru promovarea în funcție de execuție. S-a depus la dosar, de către intimat, o notă privind evoluția profesională a recurentei și Nota Direcției Resurse Umane și Organizare care a stat la baza emiterii hotărârii atacate. După examinarea motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul pentru următoarele considerente: Recurenta a fost procuror la D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Vrancea, începând cu 15 noiembrie 2007, în baza Ordinului nr. 2272 din 14 noiembrie 2007 al Procurorului General al României.

Numirea recurentei în cadrul D.I.I.C.O.T. s-a făcut în anul 2007 când era în vigoare forma modificată a Legii nr. 508/2004, act normativ potrivit căruia D.I.I.C.O.T. este o structură în cadrul Ministerului Public, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Rezultă incontestabil că D.I.I.C.O.T. este organizată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu are relevanță împrejurarea că această structură specializată are personalitate juridică. Regulamentul de ordine interioară al parchetelor aprobat prin Ordinul nr. 529 din 21 februarie 2007 precizează la art.4 că : în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează (punctele a-n): a) D.N.A.; b) D.I.I.C.O.T.

Deși D.I.I.C.O.T. este organizată în structura centrală și teritorială [art. 4 alin. (1) Legea nr. 508/2004 modificată], structura teritorială este înființată în circumscripția teritorială a parchetelor de pe lângă curțile de apel și de pe lângă tribunale. Se mai poate observa că procurorii D.I.I.C.O.T., indiferent de nivelul structurii din care fac parte (centrală sau teritorială) sunt convocați la adunările generale din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, participă la acestea și își exprimă votul. Nu poate fi admisă ipoteza intimatului și anume, aceea a încadrării la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca procuror, a exercitării competențelor specifice uneia dintre direcțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a salarizării corespunzătoare nivelului și totuși procurorul să nu aibă și gradul profesional al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Nu poate fi admisă ipoteza, deoarece toți procurorii care lucrează la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să aibă gradul profesional corespunzător. Gradul profesional poate fi obținut fie prin concurs conform procedurii de promovare prevăzută de Legea nr. 303/2004, fie prin numire conform Legii nr. 508/2004. Legiuitorul nu a făcut distincție în acest caz între promovare și numire, ci a prevăzut o procedură specială în favoarea acestei categorii de procurori, datorită specificului infracțiunilor asupra cărora D.I.I.C.O.T. are competență. Procedura specială nu reprezintă o favorizare a procurorilor care au solicitat numirea în cadrul D.I.I.C.O.T. și o eludare a normelor referitoare la promovare, deoarece condițiile sunt mai drastice, fiind necesare calități deosebite.

Mai mult, în urma modificărilor legislative, numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. se face numai după susținerea unui interviu organizat la nivel național . Nu se poate vorbi de o eventuală discriminare ce s-ar naște în raport cu procurorii care, pentru a accede la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au urmat procedura de promovare reglementată de Legea nr. 303/2004. De altfel, în ceea ce privește noțiunea de discriminare, Curtea are în vedere și practica constantă a C.E.D.O. (a se vedea și Decizia C.E.D.O. din 6 decembrie 2007 în cauza Beian contra României) în care s-a reținut că „o distincție este discriminatorie dacă aceasta nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă ea nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat”.

Or, în speță, justificarea obiectivă constă în necesitatea combaterii infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, materializată în adoptarea Legii nr. 508/2004 și înființarea D.I.I.C.O.T. în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar justificarea rezonabilă rezidă în faptul că îndeplinind, în condițiile legii, o funcție în cadrul unei structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul numit la D.I.I.C.O.T. dobândește ipso facto gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ceea ce nu s-ar justifica în cazul unor eventuale detașări sau delegări, instituții care nu se confundă cu „numirea” în funcție).

Sub acest aspect, Curtea constată că Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr. 878 din 13 octombrie 2008 , a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcționa la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câștigat prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează carierea magistraților”. Împrejurarea că procurorul numit la D.I.I.C.O.T. revine, la încetarea activității la parchetele de unde provine, nu este de natură să conducă la o altă concluzie, deoarece procurorii D.I.I.C.O.T. sunt numiți pe perioadă nedeterminată și nu determinată. Norma legală a urmărit doar să protejeze procurorul și, mai mult, același text, art. 75 alin. (11) din Legea nr. 304/2004 republicată, mai prevede și că procurorul revine fie la parchetul de unde provine fie la un alt parchet unde are dreptul să funcționeze, potrivit legii.

În condițiile unificării normelor de competență materială și funcțională prin O.U.G. nr. 131/2006, procurorii din structurile teritoriale ale D.I.I.C.O.T. au aceeași competență materială și funcțională ca și procurorii din cadrul structurii centrale a D.I.I.C.O.T. Prin urmare, în cazul infracțiunilor ce cad în competența procurorilor D.I.I.C.O.T., aceștia îndeplinesc aceleași atribuții cu cele îndeplinite de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Referitor la practica Secției de contencios administrativ, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul recunoașterii gradului de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru promovarea din cadrul D.I.I.C.O.T.

Dacă s-ar adopta o soluție contrară, fără argumente care să justifice declanșarea procedurii de schimbare a practicii Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în conformitate cu art. 26 din Legea nr. 304/2004, nu ar face altceva decât să genereze divergențe de jurisprudență, ce au ca efect un climat de insecuritate și incertitudine, fără a mai exista posibilitatea respectării dreptului fiecărui cetățean la un proces echitabil, drept consacrat atât de art. 21 alin. (3) din Constituția României, dar și de art. 6 din C.E.D.O. Referitor la susținerile intimatului că deciziile pronunțate anterior nu au caracter obligatoriu acestea vor fi respinse pentru că, în practica C.E.D.O., rolul unei jurisdicții supreme este tocmai acela de a regla contradicțiile jurisdicționale iar prin pronunțarea aceleiași soluții se evită divergențele jurisdicționale.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, art. 312 C. proc. civ., va fi admis recursul, va fi anulată Hotărârea nr. 650 din 3 iulie 2008 a Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce o privește pe recurentă, va fi admisă cererea acesteia și va fi obligat intimatul să-i recunoască gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

D E C I D E Admite recursul declarat de A.S. împotriva Hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Anulează hotărârea atacată în ceea ce o privește pe recurenta A.S. și obligă intimatul C.S.M. să recunoască recurentei gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-12-12
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4703/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului C.S.M. au fost respinse cererile unor procurori care au funcționat sau funcționează în cadrul D.I.I.C.O
ÎCCJ 2008-11-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3868/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 650 din 3 iulie 2008, Plenul C.S.M. a respins cererile de recunoaștere a gradului profesional de procuror corespunzătoare Parchetului d
ÎCCJ 2008-11-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3864/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 650 din 3 iulie 2008 Plenul C.S.M. a respins cererile de recunoaștere a gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de p
ÎCCJ 2009-02-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 908/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 650 din 3 iulie 2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererile de recunoaștere a gradului profesional corespunză
ÎCCJ 2008-04-07
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1483/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. au fost respinse cererile de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă