ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1785/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1785/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra
recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința nr. 893/CA
din 6 noiembrie 2008, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și
fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de
reclamanta S.A. și, anulând hotărârea nr. 31210 din 6 octombrie 2008 emisă de
pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, a constatat că reclamanta are
calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta s-
a născut la data de 1 noiembrie 1944, în
localitatea Saligny, județul Constanța, după
ce, în toamna anului 1940,
în urma Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, părinții săi fuseseră
strămutați din Bulgaria în România.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța,
considerând-o netemeinică și nelegală și susținând, în esență, că
reclamanta nu poate beneficia de prevederile
Legii nr. 189/2000, atâta vreme cât s-a
născut ulterior strămutării
familiei sale și, deci, nu a suferit persecuțiile, nefiind efectiv obligată
să-și schimbe domiciliul într-o altă localitate.
Examinând sentința
atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de
recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele
ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum
se va arăta în continuare.
În conformitate cu
dispozițiile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu
începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu
modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ
beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut
de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau
strămutată în altă localitate.
Din conținutul textului de lege menționat, rezultă că drepturile
compensatorii
se acordă tuturor
celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada
precizată, fără a se face distincție între
persoanele care au fost efectiv strămutate ori
expulzate în altă
localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare,
legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele,
cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate
din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și copiii
născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a
părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.
In cauză,
este necontestat și rezultă din dovezile administrate că reclamanta s-a născut
la data de 1 noiembrie 1944, în localitatea Saligny, județul Constanța, după
ce, în toamna anului 1940, în urma Tratatului de la Craiova din 7 septembrie
1940, familia sa fusese strămutată din Bulgaria în România.
Fiind născută în
perioada refugiului familiei sale, intimata-reclamantă a împărtășit același
statut, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului care,
începând cu data nașterii, s-au răsfrânt și asupra sa, situație față de care,
în mod corect a procedat instanța de fond constatând că reclamanta beneficiază
de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru
considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-
se sentința criticată, ca fiind temeinică și
legală.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge
recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța împotriva
sentinței nr. 893/CA din 6 noiembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2009.