ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2640/2008

Asupra

recursurilor de față,

Examinând

actele dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 286 din 30 mai

2007, Tribunalul Vaslui, secția penală, a condamnat pe inculpatul B.G., zis „G

la pedepsele de

3 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art.

20 raportat la art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu

aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) din același cod.

Același inculpat a mai fost condamnat la

pedeapsa de o lună închisoare în baza art. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991,

modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen.,

pentru infracțiunea de port fără drept a unui cuțit.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b)

C. pen. au fost contopite pedepsele, dispunându-se ca inculpatul B.G. să

execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71

raportat la art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Inculpatul a fost obligat să plătească

suma de 3000 lei cu titlu de daune morale părții civile T.V.C., respectiv

reprezentantului legal al acestuia T.M., respingându-se celelalte pretenții ale

părții civile. De asemenea, a mai fost obligat la plata sumei de

858,68 lei către partea civilă Spitalul Municipal

de Adulți Bârlad cu titlu de

cheltuieli de spitalizare actualizate la

data executării.

În baza

art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea în folosul

statului a unui briceag cu două lame, corp delict.

Instanța a reținut, în esență, că în

după-amiaza zilei de 14 septembrie 2006, inculpatul B.G., care purta tară drept

asupra sa un cuțit tip briceag, i-a aplicat părții vătămate T.V.C. o lovitură

cu acel

cuțit în zona abdominală, în loc

public, cauzându-i leziuni ce au necesitat 17-18

zile de îngrijiri

medicale și care i-au pus viața în pericol.

Prin decizia

penală nr. 15 din 13 martie 2008, Curtea de Apel Iași, secția pentru minori și familie,

a admis apelurile declarate de partea civilă

T.V.C., prin

reprezentantul său legal T.M. și

de

inculpatul B.G., a desființat, în parte sentința penală nr. 286

din 30

mai 2007 a Tribunalului Vaslui.

Rejudecând,

Curtea de apel a dispus înlăturarea dispoziției prevăzută

de

art. 64 lit. c) din conținutul pedepsei accesorii prevăzute de art. 71 C. pen.

A mai obligat pe inculpat să plătească

părții civile și 3000 lei cu titlu de daune materiale, constatând că inculpatul

a achitat despăgubirile civile datorate Spitalului Municipal de Adulți Bârlad.

Au fost menținute celelalte dispoziții

ale sentinței apelate.

Împotriva acestei decizii, au declarat

recurs partea civilă T.V.C. și inculpatul B.G., ultimul invocând cazul de

casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Inculpatul a solicitat reducerea

pedepsei și adoptarea unei alte modalități de executare a pedepsei tară privare

de libertate, respectiv art. 81 sau art. 86 C. pen.

Recurenta parte civilă nu a motivat

recursul declarat.

Înalta Curte constată că recursurile

declarate de partea civilă și de

inculpat

sunt nefondate, pentru următoarele argumente:

1).-

Referitor la recursul declarat de partea civilă, recurs nemotivat,

Înalta Curte constată că nu sunt aplicabile prevederile art. 385 alin.

(3) C. proc. pen. referitoare la cazurile de recurs care se iau în considerare

din oficiu. Totodată apreciază că despăgubirile acordate recurentei parte

civilă sunt judicios acordate și corespund prejudiciului material și moral

suferit de aceasta, neimpunându-se majorarea lor.

2.- Cu privire la recursul declarat de

inculpatul B.G., Înalta Curte constată că nu este incident în cauză cazul de

casare vizând greșita individualizare a pedepsei, prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., deoarece instanțele (de fond și de apel) au

individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea

infracțiunii de tentativă la omor calificat, precum și pedeapsa rezultantă, în

raport cu prevederile art. 72 alin. (1) C. pen.

Astfel, s-a ținut seama de dispozițiile

codului penal, limitele de pedeapsă fixate pentru infracțiunea și respectiv,

infracțiunile săvârșite, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite,

precum și de persoana inculpatului, infractor primar, căruia i s-au aplicat

circumstanțele

atenuante judiciare

prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și respectiv

prevederile art.

76 alin. (2) C. pen.

Totodată, Înalta Curte constată că

modalitatea de executarea a pedepsei, prin privare de libertate este

corespunzătoare gravității faptei de tentativă de omor calificat.

In consecință, Înalta Curte reține că

decizia atacată este temeinică și legală, iar recursurile declarate de partea

civilă și de inculpat sunt nefondate, urmând a fi respinse.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă

de 200 lei pentru recurentul parte civilă și în sumă de 300 lei, pentru

inculpatul B.G., sumă din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în

sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate

de recurenta parte civilă T.V.C. și de recurentul inculpat B.G. împotriva deciziei

penale nr. 15 din 13 martie 2008 a Curții de Apel Iași, secția pentru minori și

familie.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de

200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 septembrie

2008.