ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2640/2008

Asupra recursurilor de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 286 din 30 mai 2007, Tribunalul Vaslui, secția penală, a condamnat pe inculpatul B.G., zis „G la pedepsele de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) din același cod. Același inculpat a mai fost condamnat la pedeapsa de o lună închisoare în baza art. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen., pentru infracțiunea de port fără drept a unui cuțit. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen.

au fost contopite pedepsele, dispunându-se ca inculpatul B.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. Inculpatul a fost obligat să plătească suma de 3000 lei cu titlu de daune morale părții civile T.V.C., respectiv reprezentantului legal al acestuia T.M., respingându-se celelalte pretenții ale părții civile. De asemenea, a mai fost obligat la plata sumei de 858,68 lei către partea civilă Spitalul Municipal de Adulți Bârlad cu titlu de cheltuieli de spitalizare actualizate la data executării. În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea în folosul statului a unui briceag cu două lame, corp delict. Instanța a reținut, în esență, că în după-amiaza zilei de 14 septembrie 2006, inculpatul B.G., care purta tară drept asupra sa un cuțit tip briceag, i-a aplicat părții vătămate T.V.C.

o lovitură cu acel cuțit în zona abdominală, în loc public, cauzându-i leziuni ce au necesitat 17-18 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în pericol. Prin decizia penală nr. 15 din 13 martie 2008, Curtea de Apel Iași, secția pentru minori și familie, a admis apelurile declarate de partea civilă T.V.C., prin reprezentantul său legal T.M. și de inculpatul B.G., a desființat, în parte sentința penală nr. 286 din 30 mai 2007 a Tribunalului Vaslui. Rejudecând, Curtea de apel a dispus înlăturarea dispoziției prevăzută de art. 64 lit. c) din conținutul pedepsei accesorii prevăzute de art. 71 C. pen. A mai obligat pe inculpat să plătească părții civile și 3000 lei cu titlu de daune materiale, constatând că inculpatul a achitat despăgubirile civile datorate Spitalului Municipal de Adulți Bârlad.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Împotriva acestei decizii, au declarat recurs partea civilă T.V.C. și inculpatul B.G., ultimul invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei și adoptarea unei alte modalități de executare a pedepsei tară privare de libertate, respectiv art. 81 sau art. 86 C. pen. Recurenta parte civilă nu a motivat recursul declarat. Înalta Curte constată că recursurile declarate de partea civilă și de inculpat sunt nefondate, pentru următoarele argumente: 1).- Referitor la recursul declarat de partea civilă, recurs nemotivat, Înalta Curte constată că nu sunt aplicabile prevederile art. 385 alin. (3) C. proc.

pen. referitoare la cazurile de recurs care se iau în considerare din oficiu. Totodată apreciază că despăgubirile acordate recurentei parte civilă sunt judicios acordate și corespund prejudiciului material și moral suferit de aceasta, neimpunându-se majorarea lor. 2.- Cu privire la recursul declarat de inculpatul B.G., Înalta Curte constată că nu este incident în cauză cazul de casare vizând greșita individualizare a pedepsei, prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., deoarece instanțele (de fond și de apel) au individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, precum și pedeapsa rezultantă, în raport cu prevederile art. 72 alin. (1) C. pen.

Astfel, s-a ținut seama de dispozițiile codului penal, limitele de pedeapsă fixate pentru infracțiunea și respectiv, infracțiunile săvârșite, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, precum și de persoana inculpatului, infractor primar, căruia i s-au aplicat circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și respectiv prevederile art. 76 alin. (2) C. pen. Totodată, Înalta Curte constată că modalitatea de executarea a pedepsei, prin privare de libertate este corespunzătoare gravității faptei de tentativă de omor calificat. In consecință, Înalta Curte reține că decizia atacată este temeinică și legală, iar recursurile declarate de partea civilă și de inculpat sunt nefondate, urmând a fi respinse.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei pentru recurentul parte civilă și în sumă de 300 lei, pentru inculpatul B.G., sumă din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenta parte civilă T.V.C. și de recurentul inculpat B.G. împotriva deciziei penale nr. 15 din 13 martie 2008 a Curții de Apel Iași, secția pentru minori și familie. Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 septembrie 2008.