ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 846/2009

Asupra recursului

de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 616

din 22 septembrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta B.I., în contradictoriu cu

pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, dispunând anularea hotărârii nr. 21805

din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască

reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada 1 noiembrie 1940-6 martie

1945, cu acordarea drepturilor bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, astfel cum

a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut, în baza probelor administrate în

cauză, că reclamanta, împreună cu familia sa, s-a refugiat, în anul 1940, din cauza

persecuțiilor etnice suferite, urmare cedării Ardealului de Nord către Ungaria,

din localitatea Săvădisla, județul Cluj, în care își avea domiciliul, în

localitatea Baciu.

Împotriva acestei

soluții a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând că este

netemeinică și nelegală și invocând prevederile art. 304

1

C. proc.

civ. În motivarea recursului, Casa Județeană de Pensii

Cluj arată, în esență, că probatoriul administrat în cauză nu este

concludent și că,

raportat la acesta, în mod greșit instanța a stabilit

calitatea de refugiat a reclamantei și i-a acordat drepturile compensatorii

prevăzute de lege.

Examinând sentința

atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de

recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este

nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c)

din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate

de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940

până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările

ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean

român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice,

în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

De asemenea, în

conformitate cu art.6

1

din același act normativ, dovada

încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 se

face de către persoanele interesate, cu

acte oficiale eliberate, la

cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este

posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

Or, din declarațiile

martorilor L.N. și M.M., audiați nemijlocit de către instanța de judecată,

rezultă într-adevăr că, din cauza persecuțiilor etnice la care a fost supusă

familia reclamantei, constând în amenințări și confiscarea bunurilor

proprietatea acesteia, ca urmare a cedării Ardealului de Nord către Ungaria,

reclamanta și familia sa s-au refugiat, în toamna anului 1940, din localitatea

Săvădisla, județul Cluj, în care își avea domiciliul, în localitatea Baciu,

întorcându-se în localitatea de domiciliu în primăvara anului 1945.

Î

n cauză, dovada refugiului reclamantei s-a făcut,

așadar, conform legii, instanța de fond în mod corect admițând acțiunea și

obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei drepturile prevăzute de O.G.

nr. 105/1999, pentru perioada refugiului.

Pentru

motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se

sentința criticată, ca fiind temeinică și

legală.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge

recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței

nr. 616 din 22 septembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 februarie 2009.