ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 147/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 15 decembrie 2005 reclamanta SC C.N.D.S.O. SA a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC T.C. SRL să se constate intervenită rezilierea antecontractului de antrepriză din 5 iulie 2004 încheiat între părți în temeiul art. 7.4 lit. a) din contract, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 197.245,22 RON (53.848 euro) reprezentând contravaloarea lucrărilor achitate și neexecutate și la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la 21 aprilie 2005 până la achitarea debitului, cu cheltuieli de judecată. Pârâta SC T.C.

SRL a formulat cerere reconvențională și a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 82.123.963 RON reprezentând diferențe dintre cheltuielile efectuate de aceasta cu montajul materialelor și forța de muncă pentru realizarea halei în stadiul constatat prin expertiza de evaluare la data încetării contractului și sumele de bani achitate de reclamantă. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 11014 din 30 noiembrie 2006 a admis acțiunea reclamantei și a respins cererea reconvențională formulată de pârâtă ca neîntemeiată; a constatat intervenită rezilierea antecontractului de antrepriză din 5 iulie 2004 încheiat între părți în baza art. 7.4 lit. a) din contract; a obligat pârâta - reclamantă să restituie suma de 53.198,50 euro echivalentul în lei la cursul oficial al B.N.R.

din data plății reprezentând contravaloare lucrări achitate și neexecutate și la plata dobânzii legale aferente de la data de 21 aprilie 2005 și până la achitarea debitului. Pentru a hotărî astfel s-a reținut că valoarea lucrărilor executate de pârâtă este cea reținută cu ocazia efectuării expertizei tehnice. Apărarea pârâtei în sensul că reclamanta nu a prezentat documentația de execuție a fost înlăturată deoarece antreprenorul a acceptat executarea lucrărilor, nu a prezentat proces verbal de recepție lucrări sau alte înscrisuri din care să rezulte că eventualele materiale pentru care s-a formulat cererea recovențională ar fi fost încorporate în operă și nu a dovedit pretinsele întârzieri în plata prețului de către reclamantă.

Prin Decizia comercială nr. 239 din 6 mai 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială s-a admis apelul declarat de pârâta SC T.C. SRL București împotriva sentinței tribunalului ce a fost schimbată în parte în sensul că s-a admis în parte acțiunea principală și s-au respins ca nefondate capetele de cerere privind pretențiile și dobânda legală aferentă.

S-a admis în parte cererea reconvențională și reclamanta - pârâtă a fost obligată la plata sumei de 72.933,091 RON reprezentând contravaloare lucrări plus cheltuieli de judecată, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței cu privire la constatarea intervenirii rezilierii antecontractului de antrepriză din 5 iulie 2004. S-a reținut în considerentele deciziei că între părți au apărut neînțelegeri privind executarea contractului de antrepriză din 5 iulie 2004 care s-au finalizat cu propunerea antreprenorului de a înceta contractul, ce a fost acceptată de beneficiarul lucrării, astfel că instanța de fond a constatat intervenită rezilierea acestuia. Instanța de apel și-a însușit concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în această fază procesuală de experta A.L.

și a respins ca nefondate capetele de cerere privind pretențiile și dobânda legală aferentă. În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de SC T.C. SRL București a fost admisă în parte și reclamanta - pârâtă a fost obligată la plata sumei de 72.933,091 RON (20.535 euro) reprezentând contravaloarea lucrărilor executate și neachitate de aceasta. Împotriva acestei decizii reclamanta SC C.N.D.S.O.SA a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (3), art. 304 pct. 6 și pct. 7 C. proc. civ. și a solicitat casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță. În primul motiv de recurs s-a susținut că deși în cauză s-au efectuat două expertize tehnice în construcții prin aceeași metodă de calcul a cataloagelor 1980 – 1981 și nu a prețurilor stabilite de părți prin contract, iar concluziile au fost contradictorii, instanța de apel și-a fundamentat soluția pe expertiza efectuată în această fază procesuală.

Astfel, se impune efectuarea unei noi expertize de o comisie formată din trei experți care să determine valoarea lucrărilor executate printr-o metodă care să reflecte voința părților exprimată prin contract. Această critică nu este întemeiată deoarece vizează un aspect de netemeinicie a hotărârii, respectiv modul de administrare și apreciere a probelor care este un atribut al instanței de judecată ce nu poate fi cenzurat de instanța de control judiciar. În al doilea motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ. s-a susținut că decizia instanței de apel este nelegală deoarece s-a pronunțat peste limitele cererii de apel în sensul că a analizat hotărârea instanței de fond și cu privire la capătul de cerere referitor la constatarea intervenirii rezilierii antecontractului de antrepriză din 5 iulie 2004, deși apelanta și-a precizat cererea restrânsă numai la obligarea acesteia la plata sumei de 53.198,5 euro.

Nici acest motiv nu este întemeiat. Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 6 C. proc. civ., text de lege invocat de recurentă modificarea hotărârii se poate cere „dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut”. În speță, în dispozitivul deciziei recurate s-a luat act că prin admiterea apelului declarat de intimată împotriva sentinței instanței de fond ce a fost schimbată în parte, se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii cu privire la constatarea intervenirii rezilierii antecontractului de antrepriză din 5 iulie 2004. Față de cele reținute rezultă că instanța de apel nu a analizat și acest capăt de cerere așa cum recurenta a susținut. În ultimul motiv de recurs se susține conform art. 304 pct. 7 C. proc.

civ. că decizia atacată cuprinde motive contradictorii în sensul că deși se înlătură prima expertiză întrucât nu a fost efectuată în baza contractului, instanța de apel își însușește concluziile expertizei din apel efectuată fără a ține seama de contract și cu aplicarea unor procente fără a avea un temei legal. Critica recurentei nu este fondată. Deși se invocă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. în realitate recurenta este nemulțumită de faptul că instanța de apel și-a însușit raportul de expertiză efectuat în această fază procesuală, aspect care vizează netemeinicia hotărârii și care nu poate fi supus controlului judiciar. Pentru considerentele reținute urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. să se respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C.N.D.S.O.SA împotriva Deciziei comerciale nr. 239 din data de 6 mai 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2009.