ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petiționarul C.C. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce a format obiectul Dosarului nr. 1208/252/2011 al Judecătoriei Lugoj, deoarece cauza s-a soluționat de la prima înfățișare în lipsa sa, fără a fi audiat vreun martor. De asemenea, a mai arătat că daunele materiale și morale ce i s-au acordat de către instanță de fond sunt insuficiente, că i s-a respins recursul fără a i se elibera vreun înscris și că, din punctul său de vedere, sentința dată nu este definitivă. Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Tribunalul Timiș.

Din informațiile transmise de Tribunalul Timiș, instanță ierarhic superioară Judecătoriei Lugoj, pe rolul căreia s-a aflat dosarul a cărui strămutare se solicită, rezultă următoarele: Cauza a cărei strămutare se solicită a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj și a avut ca obiect săvârșirea de către inculpatul M.C.I. a infracțiunii de lovire și alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. raportat la art. 37 lit. b) C. pen., fixându-se prim termen de judecată la 21 iunie 2011. Cauza a fost soluționată prin sentința penală nr. 363 din 28 iunie 2012. Împotriva sentinței Judecătoriei Lugoj a declarat recurs inculpatul, recurs care a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 704/R din 10 octombrie 2011 a Tribunalului Timiș, astfel că sentința penală nr. 363 din 28 iunie 2011 a Judecătoriei Lugoj a rămas definitivă.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței. În cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite. În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat.

La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor. În cazul de față, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petiționarul C.C. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1208/252/2011, al Judecătoriei Lugoj. Obligă petiționarul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2013.