ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cererii de strămutare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală, petiționarul C.C. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce a format
obiectul Dosarului nr. 1208/252/2011 al Judecătoriei Lugoj, deoarece cauza s-a
soluționat de la prima înfățișare în lipsa sa, fără a fi audiat vreun martor.
De asemenea, a mai arătat că daunele materiale și morale ce i s-au acordat de
către instanță de fond sunt
insuficiente,
că i s-a respins recursul fără a i se elibera vreun înscris și că, din punctul
său de vedere, sentința dată nu este definitivă.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost
solicitate informații de la Tribunalul Timiș.
Din informațiile transmise de
Tribunalul Timiș, instanță ierarhic superioară Judecătoriei Lugoj, pe rolul
căreia s-a aflat dosarul a cărui strămutare se solicită, rezultă următoarele:
Cauza a cărei strămutare se solicită a
fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj și a avut ca obiect săvârșirea de
către inculpatul M.C.I. a infracțiunii de lovire și alte violențe prevăzută de
art. 180 alin. (2) C. pen. raportat la art. 37 lit. b) C. pen., fixându-se prim
termen de judecată la
21
iunie
2011.
Cauza a fost soluționată prin sentința penală nr. 363 din
28
iunie
2012.
Împotriva sentinței Judecătoriei Lugoj
a declarat recurs inculpatul, recurs care a fost respins ca nefondat prin decizia
penală nr. 704/R din 10 octombrie 2011 a Tribunalului Timiș, astfel că sentința
penală nr. 363 din 28 iunie 2011 a Judecătoriei Lugoj a rămas definitivă.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen.,
Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță
competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor
ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității
părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți
are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori,
asistenții judiciari sau grefierii instanței.
În
cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) C. proc.
pen. nu sunt întrunite.
În
cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței
trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului
că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța
investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita
judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea
judecătorului și justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința
imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele
lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările
concrete ale cauzelor.
În
cazul de față, Curtea, în raport de prevederile art. 55
alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu
sunt justificate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.
(2) C. proc. pen.;
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată, cererea
formulată de petiționarul C.C. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează
obiectul Dosarului nr. 1208/252/2011, al Judecătoriei Lugoj.
Obligă petiționarul la plata sumei de
100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie
2013.