ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2151/2009

Asupra

contestației în anulare de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea introdusă la 28 aprilie 2009, contestatorul G.M.I. a

formulat contestație în anulare împotriva încheierii nr. 516 din 13 martie 2009

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, arătând că la Tribunalul

Ialomița nu are parte de o judecată dreaptă și că a formulat mai multe cereri

de revocare și contestare a mandatului de arestare preventivă, întrucât în mod

abuziv a fost încadrat la infracțiunea de tentativă la omor.

La instanța supremă, discutându-se

admisibilitatea în principiu a contestației, potrivit dispozițiilor art. 391

alin. (1) C. proc. pen., apărătorul din oficiu desemnat pentru contestatorul

aflat în stare de arest, a lăsat la aprecierea instanței admiterea

contestației, față de motivele invocate în cererea scrisă de către acesta, iar

pe fond a solicitat admiterea cererii și strămutarea cauzei.

Contestația în anulare este inadmisibilă.

Analizându-se, în principiu, contestația

în anulare, se constată că motivele invocate de contestator nu se încadrează în

nici unul din cazurile prevăzute expres și limitativ de art. 386 C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc.

pen. se poate face contestație în anulare, în următoarele cazuri:

a)

când procedura de citare a părții pentru

termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost

îndeplinită conform legii;

b)

când partea

dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs

a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre

această împiedicare;

c)

când instanța

de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal din

cele prevăzute în art. 10 lit. f)-i)

1

, cu privire la care existau

probe în dosar;

d)

când împotriva

unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

e) când, la judecarea

recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul

prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit

art. 385

14

alin. (1

1

) ori art. 385

16

alin. (1)

C. proc. pen.

Conform disp. art. 387 alin.

(2) C. proc. pen., în cererea de contestație în anulare pentru motivele

prevăzute de art. 386 lit. a)-c), trebuie să se arate toate cazurile de

contestație pe care le poate invoca contestatorul și toate motivele aduse în sprijinul

acesteia.

În cauză, contestatorul nu a

menționat niciunul din motivele prevăzute de art. 386 C. proc. pen., iar cele

arătate de el în cererea de contestație în anulare nu se încadrează în niciunul

din motivele prevăzute de lege.

În consecință, contestația în

anulare formulată de contestator, este inadmisibilă și urmează a se respinge ca

atare și a-l obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația

în anulare formulată de contestatorul G.M.I. împotriva încheierii nr. 516 din

13 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Obligă

contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 9

iunie 2009.