ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.01.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 201/2009

HOTĂRÂRE
28.01.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 201/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar constată că:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

București, secția a VI a comercială, reclamanta SC S. SRL în contradictoriu cu

pârâtele D.A.D.R. Teleorman și M.A.P.D.R., a solicitat instanței ca, prin

hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtelor la plata sumei

de 138.106,39 RON reprezentând contravaloarea alocației bugetare de 50% din

valoarea facturilor fiscale emise la data de 1 august 2003 de reclamantă către

SC S. SA, cu cheltuieli de judecată.

În baza dispozițiilor art. 57

alin (1) C. proc. civ., reclamanta a formulat și cerere de chemare în judecată a

altor persoane, respectiv SC S. SA Alexandria, SC I. SRL, A.F.D.M., SC T. SA.

În motivare reclamanta a

arătat că, în baza dispozițiilor art. 6 din HG nr. 801/2003, beneficiarele SC I.

SRL, A.F.D.M., SC T. SA, s-au adresat D.A.D.R. Teleorman, pentru aprobarea

alocației de 50% din prețul instalațiilor de irigat, prezentând documentația

solicitată după a cărei verificare a fost aprobată alocația bugetară în cuantum

de 50%.

Prin sentința comercială nr.

3536 din 14 martie 2007, cererea reclamantei SC S. SRL a fost respinsă, ca

fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pentru a pronunța aceasta

sentință, tribunalul a reținut, în esență, că reclamanta nu are calitatea de

furnizor față de beneficiarele alocației, produsele fiind livrate acestora din

urmă prin intermediul SC S. SA.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta SC S. SRL.

Prin

Decizia comercială nr. 510 din 02

noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V - a comercială

a fost admis apelul împotriva

sentinței comerciale nr. 3536 din 14 martie  2007 pronunțată

de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, iar cauza a fost trimisă

aceluiași tribunal spre rejudecare.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de apel a apreciat că, în speță, calitatea procesuală activă

a apelantei reclamante SC S. SRL corespunde cu calitatea sa de titular al

dreptului care rezultă din conținutul raportului juridic dedus judecății. În

baza H.G. nr. 801/2003 reclamanta și intervenientele sau adresat D.A.D.R. Teleorman,

ca reprezentantă în teritoriu a Ministerului Agriculturii, pentru a solicita

acordarea unei alocații de 50% din prețul unor instalații de irigat pe care

intenționau sa le achiziționeze de la furnizorul SC S. SRL. Ulterior analizării

documentației ceruta de art. 6 din actul normativ menționat mai sus, a fost

aprobată acordarea alocației bugetare de 50% din valoarea cu TVA a facturilor

proformă, D.A.D.R. Teleorman asumându-și obligația de a efectua aceasta plată din

contravaloarea instalațiilor de irigat furnizate de reclamanta.

Curtea de apel a mai

apreciat că, prin refuzul pârâtelor de a îndeplini obligațiile asumate

reclamanta este păgubită, în calitatea sa de titular al dreptului subiectiv din

raportul juridic dedus judecății, fiind îndreptățită să pretindă obligarea

pârâtelor la plata instalațiilor pe care le-a fabricat și le-a livrat acestora

din urmă și astfel se justifică legitimarea procesuală activă a reclamantei.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs pârâții D.A.D.R. Teleorman și M.A.D.R.

Recurentul M.A.D.R. a

invocat dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9 C. pr. civ. și a susținut că

hotărârea pronunțată de instanța de apel este dată cu încălcarea și greșita

aplicare a legii, deoarece instanța a ignorat dispozițiile H.G. 801/2003.

Potrivit acestor dispoziții calitatea de titular al dreptului subiectiv o au

beneficiarii, astfel cum sunt definiți la pct. 3 din Anexă și nicidecum

furnizorii de utilaje, cum eronat reține instanța de apel.

Aceeași recurentă a mai

susținut că, instanța de apel a schimbat și natura și înțelesul lămurit și

vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecății atunci când a reținut că

reclamanta SC S. SRL s-a adresat cu cerere D.A.D.R. Teleorman pentru obținerea

subvenției de 50% din valoarea instalațiilor.

Recurenta D.A.D.R. Teleorman

a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ. și a susținut că excepția

invocată impune existenta unei identități între reclamant și titularul

dreptului pretins, iar SC S. SRL are obligația de a demonstra această calitate,

cât si obiectul acțiunii sale, iar din probele administrate reclamanta nu

dovedește raportul de cauzalitate dintre cele două elemente - persoana sa si

dreptul pretins.

Analizând decizia prin

prisma criticilor formulate și răspunzând recurentelor printr-un considerent

comun, Înalta Curte va admite ambele recursuri pentru următoarele motive:

Conform pct. 3 din H.G. nr. 801/2003,

beneficiarii alocației sunt persoane fizice sau juridice, deținători de

exploatații agricole comerciale și de terenuri irigabile și sunt definiți

astfel:

a) proprietarii de terenuri

agricole;

b) asociațiile

utilizatorilor de apă pentru irigații, constituite în conformitate cu

prevederile O.U.G. nr. 147/1999 privind asociațiile utilizatorilor de apă

pentru irigații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 573/2001;

c) societățile agricole cu

personalitate juridică sau asocierile constituite potrivit Legii nr. 36/1991

privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultura;

d) societățile comerciale cu

profil agricol;

e) arendașii care au

încheiat contracte de arendare in condițiile prevăzute de Legea arendei;

f) institutele sau

stațiunile de cercetare - dezvoltare și învățământ cu profil agricol;

g) concesionarii de terenuri

agricole;

h) titularii contractelor de

asociere în participațiune încheiate cu A.D.S.

Coroborând aceste norme cu

cele menționate la pct. 6.2: "În scopul aprobării alocației, solicitanții

se adresează direcției pentru agricultura și dezvoltare rurala județene,

respectiv a municipiului București, pe raza căreia se afla terenul agricol,

unde vor depune o cerere conform modelului prezentat in anexa nr. 1, însoțită

de actele doveditoare privind încadrarea în categoriile prevăzute la pct. 3 și

îndeplinirea condițiilor menționate la pct. 4", rezultă faptul că statul

acordă alocația numai beneficiarilor precizați la pct. 3 și nu furnizorilor de

utilaje, ca în cazul intimatei SC S. SRL.

Potrivit acestor dispoziții

calitatea de titular al dreptului subiectiv o au beneficiarii, astfel cum sunt

definiți la pct. 3 din Anexă si nicidecum furnizorii de utilaje, cum eronat

reține instanța de apel. Aceștia din urmă, în fapt, nu sunt beneficiarii

subvenției acordate de stat în cuantum de 50% din valoarea instalațiilor

livrate, ci sunt doar furnizorii produselor. Legiuitorul prin virarea sumelor

de bani direct în contul acestora (pct. 7 Anexa la H.G. nr. 801/2003) nu le-a

atribuit calitatea de beneficiari, ci a simplificat procedura decontării

sumelor pentru asigurarea celerității operațiunilor financiare și comerciale,

prevăzând posibilitatea ca sumele să intre direct în contul acestora,

evitându-se astfel derularea lor prin contul beneficiarilor. Altfel spus, deși

H.G. nr. 801/2003 precizează că plata se efectuează în contul furnizorilor, din

prevederile pct. 7 rezultă numai modalitatea de decontare, neatribuindu-i-se

furnizorului calitatea de beneficiar al alocației.

Înalta Curte urmează a mai

reține ca fiind fondată și susținerea potrivit cu care, cererile de obținere a

alocației au fost depuse de către SC I. SRL, A.F.D.M. si SC T. SA si nu de

către reclamantă.

Ținând cont de faptul că

excepția invocată impune existenta unei identități între reclamant și titularul

dreptului pretins și cum, în cauză, nu rezultă că între reclamantă și pârâte ar

exista un raport juridic direct, deoarece aceasta nu este beneficiara

alocației, rezultă că instanța de apel a soluționat greșit excepția privitoare

la legitimarea procesuală activă.

Pentru considerentele

reținute, conform art. 312 C. pr. civ. se vor

admite recursurile declarate de

pârâții

Teleorman și M.A.D.R.,

împotriva Deciziei comerciale nr. 510 din 02 noiembrie 2007 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a V - a comercială, va fi modificată

decizia recurată, în sensul că se va respinge apelul formulat de reclamanta

SC S. SRL București împotriva

sentinței

comerciale nr. 3536 din 14 martie 2007 pronunțată de Tribunalul București,

secția a VI-a comercială, care va fi menținută.

Admite recursurile declarate

de pârâții

Teleorman și M.A.D.R.,

împotriva Deciziei comerciale nr. 510 din 02 noiembrie 2007 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a V - a comercială.

Modifică decizia recurată.

Respinge apelul formulat de

reclamanta

SC S.

SRL București împotriva

sentinței comerciale nr. 3536 din 14 martie 2007 pronunțată

de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 28 ianuarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-02-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1280/2010
Prin sentința comercială nr. 163 din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția civilă, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC S. SRL împotriva pârâților M.A.D.R. și D.A.D.R. Teleorman și în consecință s-a dispus obligare
ÎCCJ 2021-03-09
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 520/2021
susținut, în esență, că soluția primei instanțe de admitere a excepției lipsei calității procesuale active este corectă și că, în pronunțarea acesteia, Tribunalul Teleorman a avut în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Anexa nr. 1 din H
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #172350)
dispozițiile instanței de casare, obligatorii pentru instanța de trimitere potrivit art. 315 C. proc. civ. În acest sens, a consemnat că prima instanță nu a analizat raportul contractual dintre reclamantă și pârâtă, în baza căruia au fost l
ÎCCJ 2024-01-25
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 140/2024
bugetul de stat, aprobat prin H.G. nr. 801/2003, a apreciat că, în speță, plata s-ar fi putut efectua numai către intimata-pârâtă B. S.A., care a avut calitatea de furnizor al instalațiilor de irigat, iar nu către intimata-reclamantă A. S.R
ÎCCJ 2025-01-22
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 126/2025
mise la data de 01.08.2003 de către S.C. A. S.R.L. către S.C. D. S.A., ca urmare a aprobării date de către Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Teleorman. În fapt, astfel cum a precizat contestatoarea, în baza dispozițiilor art.
Sursă