ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2895/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 16 septembrie 2008,

reclamantul V.I. a solicitat anularea deciziei nr. 1944 din 13 decembrie 2007

emisă de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, motivând că

în mod nelegal nu a fost actualizată valoarea despăgubirilor în sumă de

22.999,65 lei stabilite în baza notificării nr. 265/2002 pentru suprafața de

teren expropriată.

Curtea de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca inadmisibilă prin

sentința nr. 365 din 11 decembrie 2008, reținând că reclamantul nu a dovedit

îndeplinirea procedurii prealabile administrative, reglementată de art. 7 din

Legea nr. 554/2004 ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune și a

cărei neîndeplinire este sancționată prin respingerea cererii ca inadmisibilă,

potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și

netemeinică.

Recurentul a considerat că în

mod greșit nu s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate pentru

stabilirea valorii actualizate a despăgubirilor care i se cuvin în raport de

valoarea de circulație a terenului expropriat.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru

următoarele considerente:

În conformitate cu

prevederile art. 19 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în

domeniile proprietății și justiției, deciziile adoptate de Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate cu contestație, în condițiile

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Potrivit art. 7 alin. (1)

din acest act normativ, înainte de a se adresa instanței de contencios

administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori

într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, trebuie să

solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data

comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a actului.

Recurentul nu a dovedit

respectarea acestor dispoziții legale care prevăd obligativitatea plângerii

prealabile, astfel că acțiunea formulată direct în instanță a fost corect

respinsă ca inadmisibilă.

De altfel, recurentul nu a

criticat soluția de admitere a excepției inadmisibilității cererii de chemare

în judecată, formulând apărări pe fondul cauzei, care nu pot fi examinate

întrucât nu au făcut obiectul judecății, ca urmare a admiterii unei excepții de

procedură.

În consecință, nefiind

motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond,

Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de V.I. împotriva sentinței nr. 365 din 11 decembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 27 mai 2009.