ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2020/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 40/COM/4 martie 2008,

Tribunalul Alba, secția comercială și contencios administrativ, a admis

acțiunea comercială formulată de reclamanta SC U.M.C. SA împotriva pârâtei SC I.

SRL Alba-Iulia și, în consecință, a dispus evacuarea pârâtei din spațiul

proprietatea reclamantei înscris în C.F. 14200 Cugir, respectiv secția sinterizare:

Obiectivul nr. 504 – Atelier containere și Obiectivul nr. 514 – Magazie cabluri,

ce a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 20362 din 28 octombrie 2003.

Pin Decizia comercială nr. 86/A

din 20 iunie 2008, Curtea de Apel Alba-Iulia, secția comercială a respins

apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței mai sus menționate.

Împotriva deciziei curții de

apel a declarat recurs pârâta, întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și

art. 312 alin. (5) C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului,

desființarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței

de fond.

În legătură cu recursul

astfel declarat, se constată că deși, pentru termenul de astăzi, 24 iunie 2009,

recurenta SC I. SRL, reprezentată prin administrator judiciar S.I. a fost

citată cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și

timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, aceasta nu și-a îndeplinit obligația

de timbrare a recursului, ce-i revenea potrivit legii și dispoziției instanței,

- împrejurare în care Înalta Curte a rămas în pronunțare pe excepția de

netimbrare.

Astfel, urmează a se avea în

vedere că, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de

timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile

introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru

prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât

și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional,

până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul teren de judecată.

Potrivit prevederilor art. 9

din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr.

146/1997 și Normelor de aplicare a acestui act normativ în cazul, în care

partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea

părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând astfel că recursul

nu a fost legal timbrat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare

conform mențiunii de pe citația emisă pentru termenul de judecată din 24 iunie

2009, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu

operează scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligația timbrării,

Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din

Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 30 pct. 1 și 5 din Normele metodologice,

precum și dispozițiilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și să dispună anularea

recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat

de pârâta SC I. SRL Alba-Iulia prin administrator judiciar S.I. împotriva Deciziei

comerciale nr. 86/A din 20 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia,

secția comercială, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 iunie 2009.