ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3018/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 4 septembrie 2006, reclamantul C.E. a chemat în judecată Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând executarea întocmai a dispozitivului deciziei civile nr. 222 din 24 ianuarie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, precum și aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, persoanei vinovate pentru reexecutarea acesteia. În motivarea cererii, reclamantul a susținut că deși prin hotărârea menționată s-a dispus obligarea pârâtului să procedeze la actualizarea corectă a pensiei de serviciu pentru perioada 2000- 2004, acesta nu s-a conformat.

Prin sentința civilă nr. 10/CC din 14 februarie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reținând că pârâtul Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut dovada executării deciziei nr. 222 din 24 ianuarie 2006 în sensul că a comunicat CNP – la 21 martie 2006 cu adresa nr. 3598/549, 335, 337 venitul net în vederea actualizării pensiei de serviciu. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C.E., care a susținut în esență că pârâtul a procedat la actualizarea pensiei prin aplicarea procentelor de 15% și respectiv 20% numai pentru etapele 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2002. Recurentul a mai susținut că pentru anii următori 2003 și 2004, s-a inclus în calcul cuantumul valoric anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel că sumele respective nu mai cuprind procentele legale menționate de decizia nr. 222/2006.

Recursul nu este fondat. Prin decizia nr. 222/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația în anulare formulată de C.E. împotriva deciziei civile nr. 5314 din 4 noiembrie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal; a desființat decizia atacată și a obligat Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să-i recunoască reclamantului dreptul la actualizarea pensiei de serviciu la 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2002, prin includerea în baza de calcul a adaosului pentru vechimea în magistratură (20%) și a sporului de 15% pentru condiții deosebite de muncă, procente calculate asupra indemnizației lunare de bază majorate.

Totodată a fost obligat Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să comunice C.N.P. cuantumul pensiei de serviciu stabilit pentru plata pensiei cuvenite pentru perioada 1 aprilie 2001 la zi. Din probele administrate cauzei, rezultă că pârâtul s-a conformat întocmai celor dispuse. Astfel cu adresa nr. 3598/549, 335, 337 din 21 martie 2006 a comunicat CNP venitul net realizat prin includerea procentelor privind vechimea în magistratură și sporul pentru condiții deosebite de muncă, în vederea actualizării pensiei de serviciu la 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2002, iar cu adresa nr. 9484 din 19 septembrie 2005 venitul net la 1 octombrie 2002 calculat în același mod.

Pentru perioadele ulterioare, rezultă că anterior pronunțării deciziei nr. 222/2006 pârâtul a comunicat C.N.P. venitul net stabilit prin includerea sporurilor amintite cu adresa nr. 1093,987; 1003; 1007; 1075 din 28 mai 2004 pentru 01 ianuarie 2003 și 01 octombrie 2003 și 01 ianuarie 2004; cu adresa nr. 8838 din 20 decembrie 2004 pentru 01 octombrie 2004 și cu adresa nr. 3649, 3893 din 0 februarie 2006 pentru 01 ianuarie 2005. În fine, pentru perioada 01 ianuarie-octombrie 2005 și respectiv octombrie–decembrie 2005, s-a calculat și comunicat media veniturilor brute cu adresa nr. 2952 din 6 martie 2006. Astfel fiind, urmează a se reține că recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 10/CC din 14 februarie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția VIII-a de contencios administrativ și fiscal, este nefondat și în raport de dispozițiile art. 312 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.E. împotriva sentinței civile nr. 10/CC din 14 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2007.