ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
ÎNCHEIERE
Asupra cererii de strămutare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14 ianuarie 2013
petiționarul B.R. a solicitat atât suspendarea, cât și strămutarea judecării
cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 2053/271/2008*, apreciind că
imparțialitatea judecătorilor ar putea fi afectată datorită influențelor
exercitate asupra completului învestit cu soluționarea cauzei de către
reprezentanții părții civile SC M. SRL.
Verificând actele și lucrările
dosarului, Curtea constată că pe rolul Curții de Apel Oradea se află dosarul ce
se solicită a fi strămutat cu nr. 2053/271/2008*, având ca obiect cererea de
recurs formulată de petent împotriva sentinței nr. 864 din 06 iunie 2012 a
Judecătoriei Oradea prin care a fost condamnat sub aspectul comiterii
infracțiunilor prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. lit. a), g), i) și
alin. (4) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen..
În informațiile primite de la
Ministerul Justiției - Direcția Elaborare Acte Normative, Serviciul Judiciar,
Documentare, Protecția drepturilor și libertăților fundamentale, se arată că
dosarul a cărui strămutare se solicită are ca obiect recursul declarat de
petiționar împotriva sentinței mai sus menționate, făcându-se prim termen de
judecată la 27 noiembrie 2012, cauza fiind amânată la 11 decembrie 2012, 15
ianuarie 2013, 12 februarie 2013 și 12 martie 2013.
Cererea de strămutare este nefondată.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.
pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o
instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea
judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale
sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una
dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători
sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.
În cauză, niciuna dintre cerințele
art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite, aspectele invocate de petent
necircumscriindu-se situațiilor care, potrivit textului de lege invocat, justifică
strămutarea cauzei.
În acest sens, se constată că suspiciunile
petentului, în sensul că imparțialitatea și obiectivitatea magistraților ar putea
fi afectată, deoarece asupra acestora s-au exercitat presiuni de către reprezentanții
SC M. SRL, care sunt interesați personal în soluționarea acestui dosar nu sunt de
natură să justifice strămutarea cauzei la o altă instanță, existând la această curte
de apel toate garanțiile pentru o normală și corectă soluționară a acuzei, în deplină
legalitate și cu obiectivitate.
În cazul de față, Înalta Curte, în raport
de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că
temerile petentului nu sunt justificate, membrii instanței fiind magistrați de profesie,
prezumați a fi lipsiți de orice prejudecată sau de parțialitate.
Ca atare, neexistând motive temeinice care
să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.
(2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată, cererea formulată
de petentul B.D. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului
nr. 2153/117/2012 al Judecătoriei Alesd.
Obligă petentul la plata sumei de 100 RON,
cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi, 12
martie 2013.