ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cererii de strămutare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală, petiționara B.G. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează
obiectul Dosarului nr. 961/45/2012 al Curții de Apel Iași, motivând că există
suspiciuni în ceea ce privește obiectivitatea magistraților ieșeni în
instrumentarea imparțială a cauzei și soluționarea acesteia.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost
solicitate informații de la Ministerul Justiției - Direcția Elaborare Acte
Normative, Serviciul Judiciar, Documentare, Protecția drepturilor și
libertăților fundamentale.
Din informarea transmisă de la
Ministerul Justiției - Direcția Elaborare Acte Normative, Serviciul Judiciar,
Documentare, Protecția drepturilor și libertăților fundamentale, rezultă
următoarele:
Cauza a cărei strămutare se solicită a
fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, având ca obiect plângerea
formulată în temeiul art. 278
1
C. proc. pen. de petiționara B.G..
S-a fixat prim termen de judecată la data de 3 ianuarie 2012, cauza fiind
amânată la datele de 17 ianuarie 2013 și 14 februarie 2013.
La acest din urmă termen, cererea
petiționarei a fost respinsă.
S-a reținut că nu au fost identificate
elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.
pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o
instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea
judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale
sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una
dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători
sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.
În cauză, nici una dintre cerințele
art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea
instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului
că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța
investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita
judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea
judecătorului și justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința
imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele
lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările
concrete ale cauzelor.
În cazul de față, Curtea, în raport de
prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile
petiționarei nu sunt justificate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.
(2) C. proc. pen.;
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată cererea formulată
de petiționara B.G. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului
nr. 961/45/2012 al Curții de Apel Iași.
Obligă petiționara la plata sumei de 100
RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27
februarie 2013.