ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1552/2009

HOTĂRÂRE
19.03.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1552/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Caraș-Severin, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, reclamanții Consiliul Local al Municipiului Caransebeș și Municipiul

Caransebeș prin Primar, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA au solicitat

obligarea acesteia la plata sumei totale de 1.218.234,23 lei reprezentând

contravaloarea redevenței neachitată, aferentă perioadei 12 aprilie 2005-31

decembrie 2007, conform contractului de concesiune nr. 93 din 12 aprilie 2005

și majorări de întârziere calculate până la data de 14 martie 2008.

În motivarea acțiunii reclamanții au

arătat că în data de 12 aprilie 2005 s-a încheiat contractul de concesiune nr. 93,

prin care Consiliul Local al Municipiului Caransebeș în calitate de concedent

concesionează pe perioadă de 49 de ani, societății comerciale, SC A. SA, în

calitate de concesionar, exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și

canalizare, aparținând domeniului public al Municipiului Caransebeș.

S-a mai arătat că potrivit Cap IV art. 3,

redevența se stabilește la 3 miliarde lei/ an, iar plata se face trimestrial,

până la data de 15 a ultimei luni din semestru, pe toată perioada derulării

contractului de concesiune. Neplata redevenței sau executarea cu întârziere a acestei

obligații, conduce la plata de penalități de întârziere legale de la data

nașterii obligației de plată.

Prin sentința civilă nr. 1193/2008

Tribunalul Caraș-Severin și-a declinat competența materială în favoarea Curții

de Apel Timișoara.

Prin întâmpinare, pârâta SC A. SA Reșița

a invocat excepția inadmisibilității acțiunii prin nerespectarea prevederilor

art. 720

1

alin. (1)-(3) C. proc. civ.

Prin sentința nr. 280 din 28 octombrie

2008 Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea formulată de reclamanții

Consiliul Local Caransebeș și Municipiul Caransebeș pentru neîndeplinirea

procedurii prealabile.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel

Timișoara a reținut în esență că înscrisul nr. 2261 din 17 martie 2008 depus la

dosarul Tribunalului Caraș Severin nu îndeplinește cerințele art. 720

1

Împotriva sentinței nr. 280 din 28

octombrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ

și fiscal, au formulat recurs în termen legal reclamanții Consiliul Local al

Municipiului Caransebeș și Municipiul Caransebeș, prin Primar, prin care s-a

solicitat admiterea căii de atac și modificarea hotărârii recurate în sensul

admiterii acțiunii reclamanților.

S-a învederat, prin motivele de

recurs, că deși la dosarul cauzei s-a depus dovada îndeplinirii procedurii

prealabile, conform art. 720

1

prima instanță a respins acțiunea pe temeiul neîndeplinirii acestei proceduri.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 1 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și

completările ulterioare, orice persoană care se consideră vătămată într-un

drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente,

pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului

legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Sunt asimilate actelor

administrative, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 554/2004, în sensul legii, și contractele încheiate de autoritățile

publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică,

executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice,

achizițiile publice.

Pe de altă parte, potrivit

prescripțiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, cu modificările și completările ulterioare, înainte de a se

adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un

act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente

sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de

zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia. în cazul acțiunilor care au ca obiect contracte administrative,

plângerea administrativă, potrivit art. 7 alin. (6) din legea contenciosului

administrativ, are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale,

dispozițiile Codului de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător.

În acest caz, plângerea trebuie făcută în termenul de 6 luni prevăzut de alin. (7)

din lege, care va începe să curgă: a) de la data încheierii contractului, în

cazul litigiilor legate de încheierea lui; b) de la data modificării

contractului sau, după caz, de la data refuzului cererii de modificare făcută

de către una din părți, în cazul litigiilor legate de modificarea contractului;

c) de la data încălcării obligației contractuale, în cazul litigiilor legate de

executarea contractului; d) de la data expirării duratei contractului sau, după

caz, de la data apariției oricărei alte cauze care atrage stingerea

obligațiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de interpretarea

contractului; e) de la data constatării caracterului interpretabil al unei

clauze contractuale, în cazul litigiilor legate de încetarea contractului.

În fine, potrivit prevederilor art. 720

în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va

încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. (2)

în scopul arătat la alin. (1), reclamantul va convoca partea adversă,

comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate

actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin

scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau prin

orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului și

confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face și prin înmânarea

înscrisurilor sub semnătură de primire. (3) Data convocării pentru conciliere

nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate

potrivit alin. (2). (4) Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris

cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a

punctului de vedere al fiecărei părți. (5) înscrisul despre rezultatul

concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs prevăzute la alin. (2),

dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se

anexează la cererea de chemare în judecată”.

Este de necontestat, în speță, că

obiectul acțiunii reclamanților Consiliul Local al Municipiului Caransebeș și

Municipiul Caransebeș îl constituie obligarea pârâtei SC A. SA Reșița la plata

sumei totale de 1.218.234,23 lei, reprezentând contravaloarea redeventei

aferentă perioadei 12 aprilie 2005 – 31 decembrie 2007, conform contractului de

concesiune nr.93 din 12 aprilie 2005, și a majorărilor de întârziere aferente

calculate până la 14 martie 2008, și că acest obiect derivă dintr-un contract

administrativ, anume contractul de concesiune pentru exploatarea sistemelor/

serviciilor de alimentare cu apă și canalizare aparținând domeniului public al

municipiului Caransebeș, situate administrativ în Caransebeș județul

Caraș-Severin.

În cauză, cum corect a reținut

instanța de fond, înscrisul având nr. 2261 din 17 martie 2008, prin care

reclamantul recurentul Municipiul Caransebeș a notificat intimata pârâtă că

figurează în evidențele sale contabile cu obligații de plată restante în

valoare de 1.218.234,23 lei, reprezentând contravaloarea redevenței aferentă

perioadei 12 aprilie 2005-31 decembrie 2007, conform contractului de concesiune

nr. 93 din 12 aprilie 2005, și a majorărilor de întârziere aferente calculate

până la 14 martie 2008, și a pus în vedere concesionarului ca în termen de cel

mult 15 zile de la data primirii notificării să achite sumele restante, cu

mențiunea că în caz contrar se va introduce acțiune în justiție, nu

îndeplinește cerințele indicate în mod precis de art. 720

1

civ. și, pe cale de consecință, el nu valorează plângere administrativă

prealabilă.

În aceste condiții, în mod legal

prima instanță, în raport de prevederile art. 7 alin. (6) ale Legii nr. 554/2004

a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

precum și de dispozițiile art. 720

1

alin. (1)-(3) C. proc. civ., a

admis excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de pârâta SC A. SA

Reșița, și a procedat la respingerea acțiunii în contencios administrativ,

formulată de reclamanții Consiliul Local al Municipiului Caransebeș și

Municipiul Caransebeș, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile obligatorii.

Respinge recursul declarat de Consiliul

Local al Municipiului Caransebeș și Municipiul Caransebeș prin Primar împotriva

sentinței civile nr. 280 din 28 octombrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19

martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-02-26
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 964/2014
zie, societatea comercială reclamantă a solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii formulate. 2.2. Împotriva aceleiași soluții a formulat recurs și Municipiul Caransebeș și Consiliul Local al municipiului Caransebeș, care au inv
ÎCCJ 2008-10-02
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2690/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Sibiu, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr116/ C din 21 februarie 2006, a admis în parte acțiunea formula
ÎCCJ 2007-01-09
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 14/2007
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 9 iulie 2003, reclamanta SC T. SA Suceava a chemat în judecată pârâta SC A. SA Suceava pentru obligarea la plata sumei de 7.4
ÎCCJ 2003-03-25
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1198/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Caraș-Severin în nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 310/CA/PI din 1 octombrie 2002 a Curții
ÎCCJ 2010-08-19
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3632/2010
obligațiilor stipulate în legea privind serviciile publice comunitate și în Regulamentul cadru de organizare a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare impune în sarcina pârâtei respectarea obligațiilor prevăzute de aceleași a
Sursă