ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1552/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamanții Consiliul Local al Municipiului Caransebeș și Municipiul Caransebeș prin Primar, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA au solicitat obligarea acesteia la plata sumei totale de 1.218.234,23 lei reprezentând contravaloarea redevenței neachitată, aferentă perioadei 12 aprilie 2005-31 decembrie 2007, conform contractului de concesiune nr. 93 din 12 aprilie 2005 și majorări de întârziere calculate până la data de 14 martie 2008. În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în data de 12 aprilie 2005 s-a încheiat contractul de concesiune nr. 93, prin care Consiliul Local al Municipiului Caransebeș în calitate de concedent concesionează pe perioadă de 49 de ani, societății comerciale, SC A. SA, în calitate de concesionar, exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, aparținând domeniului public al Municipiului Caransebeș.

S-a mai arătat că potrivit Cap IV art. 3, redevența se stabilește la 3 miliarde lei/ an, iar plata se face trimestrial, până la data de 15 a ultimei luni din semestru, pe toată perioada derulării contractului de concesiune. Neplata redevenței sau executarea cu întârziere a acestei obligații, conduce la plata de penalități de întârziere legale de la data nașterii obligației de plată. Prin sentința civilă nr. 1193/2008 Tribunalul Caraș-Severin și-a declinat competența materială în favoarea Curții de Apel Timișoara. Prin întâmpinare, pârâta SC A. SA Reșița a invocat excepția inadmisibilității acțiunii prin nerespectarea prevederilor art. 720 1 alin. (1)-(3) C. proc. civ. Prin sentința nr. 280 din 28 octombrie 2008 Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea formulată de reclamanții Consiliul Local Caransebeș și Municipiul Caransebeș pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut în esență că înscrisul nr. 2261 din 17 martie 2008 depus la dosarul Tribunalului Caraș Severin nu îndeplinește cerințele art. 720 1 C. proc. civ. Împotriva sentinței nr. 280 din 28 octombrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, au formulat recurs în termen legal reclamanții Consiliul Local al Municipiului Caransebeș și Municipiul Caransebeș, prin Primar, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac și modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii acțiunii reclamanților. S-a învederat, prin motivele de recurs, că deși la dosarul cauzei s-a depus dovada îndeplinirii procedurii prealabile, conform art. 720 1 C. proc.

civ., în mod inexplicabil prima instanță a respins acțiunea pe temeiul neîndeplinirii acestei proceduri. Recursul este nefondat. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Sunt asimilate actelor administrative, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, în sensul legii, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice. Pe de altă parte, potrivit prescripțiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

în cazul acțiunilor care au ca obiect contracte administrative, plângerea administrativă, potrivit art. 7 alin. (6) din legea contenciosului administrativ, are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispozițiile Codului de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător.

În acest caz, plângerea trebuie făcută în termenul de 6 luni prevăzut de alin. (7) din lege, care va începe să curgă: a) de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui; b) de la data modificării contractului sau, după caz, de la data refuzului cererii de modificare făcută de către una din părți, în cazul litigiilor legate de modificarea contractului; c) de la data încălcării obligației contractuale, în cazul litigiilor legate de executarea contractului; d) de la data expirării duratei contractului sau, după caz, de la data apariției oricărei alte cauze care atrage stingerea obligațiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de interpretarea contractului; e) de la data constatării caracterului interpretabil al unei clauze contractuale, în cazul litigiilor legate de încetarea contractului.

În fine, potrivit prevederilor art. 720 C. proc. civ., „(1) în procesele și cererile în materie comercială, evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. (2) în scopul arătat la alin. (1), reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau prin orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face și prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.

(3) Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. (2). (4) Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți. (5) înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs prevăzute la alin. (2), dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată”.

Este de necontestat, în speță, că obiectul acțiunii reclamanților Consiliul Local al Municipiului Caransebeș și Municipiul Caransebeș îl constituie obligarea pârâtei SC A. SA Reșița la plata sumei totale de 1.218.234,23 lei, reprezentând contravaloarea redeventei aferentă perioadei 12 aprilie 2005 – 31 decembrie 2007, conform contractului de concesiune nr.93 din 12 aprilie 2005, și a majorărilor de întârziere aferente calculate până la 14 martie 2008, și că acest obiect derivă dintr-un contract administrativ, anume contractul de concesiune pentru exploatarea sistemelor/ serviciilor de alimentare cu apă și canalizare aparținând domeniului public al municipiului Caransebeș, situate administrativ în Caransebeș județul Caraș-Severin.

În cauză, cum corect a reținut instanța de fond, înscrisul având nr. 2261 din 17 martie 2008, prin care reclamantul recurentul Municipiul Caransebeș a notificat intimata pârâtă că figurează în evidențele sale contabile cu obligații de plată restante în valoare de 1.218.234,23 lei, reprezentând contravaloarea redevenței aferentă perioadei 12 aprilie 2005-31 decembrie 2007, conform contractului de concesiune nr. 93 din 12 aprilie 2005, și a majorărilor de întârziere aferente calculate până la 14 martie 2008, și a pus în vedere concesionarului ca în termen de cel mult 15 zile de la data primirii notificării să achite sumele restante, cu mențiunea că în caz contrar se va introduce acțiune în justiție, nu îndeplinește cerințele indicate în mod precis de art. 720 1 C. proc.

civ. și, pe cale de consecință, el nu valorează plângere administrativă prealabilă. În aceste condiții, în mod legal prima instanță, în raport de prevederile art. 7 alin. (6) ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și de dispozițiile art. 720 1 alin. (1)-(3) C. proc. civ., a admis excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de pârâta SC A. SA Reșița, și a procedat la respingerea acțiunii în contencios administrativ, formulată de reclamanții Consiliul Local al Municipiului Caransebeș și Municipiul Caransebeș, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile obligatorii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Caransebeș și Municipiul Caransebeș prin Primar împotriva sentinței civile nr. 280 din 28 octombrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2009.