ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2269/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 iunie 2009,

Curtea de Apel Cluj, învestită cu soluționarea apelurilor declarate de

inculpații P.V. și C.A. împotriva sentinței penale nr. 109/ D din 27 februarie

2009 a Tribunalului Cluj, a menținut starea de arest a inculpaților, în baza art.

160

b

raportat la art. 300

2

C. proc. pen.

Curtea de apel a reținut că

măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă în temeiul

dispozițiilor art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen., fiind indicii

temeinice că cei doi inculpați, în noaptea de 30 decembrie 2000, s-au deplasat

la o casă de schimb valutar din Cluj-Napoca, unde inculpatul C.A. a tras două

focuri de armă asupra casierei K.I., iar P.V. a sustras diferite sume de bani,

lei și valută.

Urmare leziunilor produse,

partea vătămată a necesitat peste 60 de zile îngrijiri medicale, iar viața i-a

fost pusă în primejdie.

Faptele imputate sunt

sancționate de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, prezentând un pericol

concret pentru ordinea publică dacă inculpații ar fi lăsați în libertate,

astfel că s-a apreciat că nu au dispărut temeiurile ce au impus luarea măsurii

preventive, dispunându-se menținerea acesteia.

Împotriva încheierii,

inculpații au declarat recurs, solicitând punerea în libertate.

Recursurile sunt nefondate.

Din examinarea cauzei

rezultă că măsura arestării preventive a fost luată împotriva inculpaților la

data de 25 decembrie 2004, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și

tentativă la omor deosebit de grav, măsură prelungită și menținută apoi în

condițiile legii.

De altfel, pentru faptele

comise, cei doi inculpați au fost condamnați în primă instanță la pedeapsa de

17 ani închisoare, iar apelul este în curs de soluționare.

În raport de aceasta, Înalta

Curte constată că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării

preventive se mențin, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani

închisoare, iar pericolul social concret pe care îl reprezintă inculpații

pentru ordinea publică se menține, în cauză fiind indicii temeinice că s-au

săvârșit infracțiunile de tâlhărie și tentativă la omor deosebit de grav, ce li

se impută.

Din modalitatea de comitere

a faptelor rezultă date certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un

pericol concret pentru ordinea publică, astfel că în mod temeinic și legal

măsura arestării preventive a fost menținută.

Conform dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile inculpaților P.V. și C.A. vor

fi respinse ca nefondate.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații P.V. și C.A. împotriva încheierii din 3

iunie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în

dosarul nr. 3205/117/2008.

Obligă recurenții inculpați la

plata sumei de câte 400 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de câte 200 lei fiecare, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției

și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică azi 15 iunie 2009