ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cererii de strămutare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 4 ianuarie 2013, petentul G.C. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1908/119/2008 al Tribunalului Covasna, apreciind că la instanța susmenționată nu va avea parte de o judecată dreaptă și imparțială întrucât obiectivitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei și calității părților vătămat despre care acesta a apreciat că ar avea influență asupra judecătorilor și organelor de urmărire penală. În argumentare, petentul a evidențiat că a fost contactat telefonic în mai multe rânduri de către părțile vătămate care l-au amenințat că vor obține condamnarea acestuia deoarece ar avea influență asupra judecătorilor și procurorilor din cadrul Tribunalului Covasna.
Petentul a mai arătat că și-a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată și deși a fost judecat cu aplicarea procedurii simplificate prevăzută de art. 320 1 C. proc. pen., totuși pedeapsa care i-a fost aplicată a fost mult prea mare, în opinia sa prevederile legale anterior menționate nefiind corect aplicate. A mai învederat faptul că dorește să solicite revizuirea hotărârii judecătorești prin care a fost condamnat și în acest sens, a solicitat strămutarea cauzei pentru a se putea bucura de o judecată imparțială. Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apei Brașov. Din informarea transmisă de Curtea de Apel Brașov rezultă că petentul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 146/P/2008 din 19 noiembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 290 C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) și (42) C. pen. (89 acte materiale) și art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) și (42) C. pen. (89 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.. S-a reținut în fapt că inculpatul, în perioada decembrie 2007-februarie 2008 împreună cu alți doi coinculpați a emis fără drept cecuri și bilete la ordin în numele și pe seama SC P.T. SRL cu care a achiziționat marfă în valoare totală de 1.768.584,50 RON de la părțile vătămate SC T.I.
SRL jud. Covasna și de la SC C. SA jud. Covasna, a indus și menținut în eroare cele două părți vătămate cu privire la lipsa calității sale de administrator în acea firmă și la lipsa posibilității și intenției sale de a plăti mărfurile luate, cauzând-le un prejudiciu în cuantumul arătat anterior, în scopul de a obține pentru sine și pentru altui un folos material injust, în termenul legal, inculpatul a solicitat judecarea conform procedurii prevăzute de art. 320 1 C. proc. pen.. Petentul a fost condamnat în primă instanță prin sentința nr. 23 din 19 aprilie 2011 a Tribunalului Covasna la o pedeapsă rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a lit. b) și c) C. pen.
pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. Împotriva sentinței penale nr. 23 din 19 aprilie 2011 au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și inculpații G.C., I.P. și G.I.F.. Prin decizia penală nr. 121/A din 29 noiembrie 2011 Curtea de Apel Brașov, a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și rejudecând, a descontopit pedepsele aplicate și în urma reindividualizării judiciare a fiecărei pedepse, a aplicat o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. La data de 22 decembrie 2011 Inculpatul G.C.
a formulat recurs. Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 2347 din 2 iulie 2012 a respins recursul formulat ca nefondat. Față de motivele invocate, Înalta Curte constată faptul că cererea de strămutare este nefondată. Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.
În cauză, niciuna dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite, aspectele invocate de petent necircumscriindu-se situațiilor care, potrivit textului de lege invocat, justifică strămutarea cauzei. În acest sens, se constată că suspiciunile petentului în sensul că imparțialitatea și obiectivitatea magistraților ar putea fi afectate datorită prezumtivei influențe pe care părțile vătămate o au în zonă având în vedere obiectul de activitate al celor două părți vătămate SC T.I. SRL și SC C. SA și faptul că magistrați ai Tribunalului Covasna se aprovizionează cu produse alimentare de la aceștia, nu pot constitui motive de suspiciune cu privire la posibila nepărtinire a instanței învestită cu soluționarea cererii de revizuire.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor. În cazul de față, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc.
pen. și de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate, membrii instanței fiind magistrați de profesie, prezumați a fi lipsiți de orice prejudecată sau de parțialitate. Ca atare, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul G.C. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1908/119/2008 al Tribunalului Covasna. Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerlui Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 05 martie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.