ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2434/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 iunie

2009, pronunțată în dosarul nr. 4545/2/2009 (nr. 1193/2009), Curtea de Apel

București, secția I penală, a respins, ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin.

(6) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.

29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, invocată de recurenta petentă M.A.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Curtea a reținut că prin încheierea din 14 mai 2009, Tribunalul

București, secția I penală (ca instanță de recurs), a respins, ca neîntemeiată,

cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de recurenta M.A. cu

privire la neconstituționalitatea dispoziției art. 29 din Legea nr. 47/1992

potrivit căreia „dosarul va fi trimis judecătorului în termen de 5 zile de la

primirea adresei prin care se solicită dosarul.”

În recursul declarat

împotriva încheierii din 14 mai 2009, în fața curții de apel, recurenta a

invocat o nouă excepție de neconstituționalitate, de data aceasta a

dispozițiilor art. 26 alin. (6) ultima teză din Legea nr. 47/1992, republicată,

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, text potrivit

căruia „recursul se judecă în termen de 3 zile”.

Recurenta a susținut că

această dispoziție legală este neconstituțională în raport de prevederile art. 15

alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, 21, 24, 52, 54, 124, 129 și 148 alin.

(2) din Constituția României și ale art. 6 alin. (1), art. 13, 14, 17 și art. 53

din C.E.A.D.O.L.F.

Curtea de Apel București a

constatat că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992

„dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2)

sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a

Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța

imediat superioară, în termen de 48 ore de la pronunțare. Recursul se judecă în

termen de 3 zile.”

Cum din cuprinsul sesizării

excepției de neconstituționalitate a textului privind mențiunea că „recursul se

judecă în termen de 3 zile” nu rezultă o legătură directă cu obiectul recursului

supus judecății, respectiv, excepția de neconstituționalitate a dispoziițiilor art.

278 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3)

și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea a constatat excepția ca

fiind promovată fără a îndeplini exigențele de admisibilitate prevăzute de art.

29 și, în consecință, a respins-o ca inadmisibilă.

Împotriva acestei încheieri,

în termen legal, a declarat recurs petiționara M.A. care a solicitat instanței

atașarea în întregime a dosarului nr. 84/P/2005 în care D.N.A. a emis soluția

de netrimitere în judecată împotriva căreia petenta a formulat plângere la

Judecătoria sectorului 2 București.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 29

din Legea nr. 47/1992, instanța de judecată în fața căreia se invocă o excepție

de neconstituționalitate, trebuie să verifice îndeplinirea cumulativă a celor

trei condiții referitoare la existența în vigoare a dispoziției criticate,

legătura acesteia cu soluționarea cauzei și nedeclararea anterioară a ei ca

neconstituțională.

Or, excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992,

invocată de petiționară în fața instanței de recurs Curtea de Apel București, nu

are legătură cu soluționarea cauzei al cărei obiect îl constituie excepția de

neconstituționalitate invocată în fața instanței de fond, Tribunalul București,

și care avea un cu totul alt conținut.

În consecință, Curtea

constată că în mod just instanța a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare

a Curții Constituționale.

Nu în ultimul rând, Înalta

Curte constată că prin succedarea unor astfel de cereri, desfășurarea cursului

dosarului inițial, având ca obiect recurs la sentința judecătoriei prin care

s-a soluționat o plângere în baza art. 278

1

C. proc. pen., a fost

deviată spre instanța supremă, instanță care nu este competentă în nici un grad

de jurisdicție în această pricină.

Pentru aceste motive,

constatând că recursul declarat este nefondat, Înalta Curte va dispune

respingerea acestuia și obligarea recurentei petiționare la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționara M.A. împotriva încheierii din 16 iunie 2009 a

Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 4545/2/2009

(1193/2009).

Obligă recurenta petiționară

la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 iunie 2009.