ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4375/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată pe calea contenciosului

administrativ, reclamantul M.G.Ș. a chemat în judecată pârâtele A.N.R.P. și C.C.S.D.,

solicitând obligarea acestora la emiterea unei decizii reprezentând titlul de

despăgubire, în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (7) din Titlul VII

din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul situat în Cluj-Napoca,și obligarea la

daune cominatorii de 1000 RON pe zi de întârziere până la emiterea deciziei.

Motivându-și acțiunea,

reclamantul a arătat că la data de 23 noiembrie 2006 a solicitat în scris pârâtei A.N.R.P. să evalueze imobilele identificate în Dispoziția de propunere

privind acordarea de despăgubiri nr. 1423 din 6 mai 2006 emisă de Primarul

municipiului Cluj-Napoca și să fie emis titlul de despăgubire, însă cererea nu

a fost soluționată în termenul prevăzut de lege.

Prin sentința civilă nr. 317

din 2007 din 1 iunie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calități procesuale

pasive invocată de pârâta A.N.R.P., respingând acțiunea față de această pârâtă.

Totodată, a fost admisă în

parte acțiunea reclamantului, iar pârâta C.C.S.D. a fost obligată să emită o

decizie reprezentând titlul de despăgubire, în conformitate cu dispozițiile art.

16 alin. (7) din Titlul VII la Legea nr. 247/2005, în dosarul înregistrat sub nr.

14424/ CC, având ca obiect acordarea de despăgubiri în condițiile legii

speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente

imobilelor preluate în mod abuziv, pentru imobilul situat în Cluj-Napoca,

înscris inițial în CF Cluj, casă cu 2 etaje, din piatră, la parter: cu 6

camere, 2 bucătării și dependințe, la etajul I: cu 7 camere, 1 bucătărie și

dependințe, la etajul II: cu 7 camere, 2 bucătărie și dependințe, precum și cu

o curte în suprafață de 724 mp.

Prin aceeași sentință a fost

respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor

cominatorii de 1000 RON pe zi întârziere, până la emiterea deciziei.

Pentru a pronunța o asemenea

sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Cu privire la excepția

lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.N.R.P. a considerat această

excepție întemeiată, întrucât potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (1) Titlul

VII din Legea nr. 247/2005 prerogativele privind analizarea și stabilirea

cuantumului final al despăgubirilor revine C.C.S.D.

Referitor la fondul cauzei,

prima instanță a reținut următoarele:

- prin notificarea nr. 37306/452/2001,

reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în

municipiul Cluj-Napoca, imobil vândut în baza Legii nr. 112/1995 foștilor

chiriași;

- Primăria municipiului Cluj

– Napoca a emis Dispoziția nr. 1423 din 6 mai 2006, acordând măsuri reparatorii

în temeiul Titlului VII din Legea nr. 247/2005, după care dispoziția menționată

împreună cu dosarul întocmit au fost transmise secretariatului comisiei

centrale, fiind înregistrat sub nr. 14424/ CC;

- la data de 22 ianuarie 2007 reclamantul a fost informat că dosarul menționat nu a fost selectat

potrivit criteriului aleatoriu stabilit prin Decizia nr. 2 din 28 februarie 2006 a C.C.S.D., procedură prevăzută de Legea nr. 247/2005;

- potrivit prevederilor

legii menționate, în termen de 10 zile de la data adoptării dispoziției,

aceasta se transmite, împreună cu întreaga documentație, C.C. care are

atribuția de a analiza situația juridică a imobilului pentru care s-a propus

acordarea de despăgubiri în privința legalității respingerii cererii de

restituire în natură după care, dosarele pentru care s-a apreciat că în mod

întemeiat s-a respins cererea de restituire în natură sunt centralizate și

transmise evaluatorului său societății de evaluatori desemnată, în vederea

întocmirii raportului de evaluare;

- analizarea dosarului cu

privire la verificările prevăzute de art. 16 alin. (4) și trimiterea către

evaluator potrivit alin. (5) al aceluiași articol se face în mod aleatoriu pe

baza unui program informatic, așa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 2/2006

emisă de comisia pârâtă;

- pârâta invocă drept temei

legal pentru un asemenea procedeu dispozițiile art. 13 alin. (1) din Titlul VII

al Legii nr. 247/2005 și Normele metodologice corespunzătoare art. 17 din

Titlul VII din lege, aprobate pin H.G. nr. 1095/2005;

- pe aceste temeiuri,

comisia menționată a stabilit printr-un act administrativ cu caracter normativ,

că soluționarea dosarelor se face în mod aleatoriu, cu ajutorul unui soft de

calculator, fără a avea la dispoziție o marjă de apreciere discreționară, care

justifică refuzul acestei autorități de a emite titlu de despăgubire;

- în condițiile în care

Legea nr. 247/2005 nu prevede un termen de soluționare, acest lucru trebuie să

se facă într-un termen rezonabil, fără ca elementul aleatoriu introdus să

constituie o justificare care să conducă la respingerea acțiunii reclamantului

în această privință;

- prin nesoluționarea

într-un termen rezonabil a cererii referitoare la emiterea deciziei

reprezentând titlul de despăgubire se încalcă dreptul reclamantului la

respectarea bunurilor sale, iar în considerarea art. 6 din C.E.D.O., precum și

a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, autoritatea administrativă abilitată

are obligația legală de a găsi toate mijloacele necesare soluționării cererilor

și de a exercita dreptul de apreciere privitor la procedura de soluționare a

cererilor în cadrul legii, dat de limitele drepturilor fundamentale ale

cetățenilor;

- cu privire la capătul de

cerere prin care se solicită obligarea pârâtei la daune cominatorii de 1000 RON

pe zi de întârziere până la emiterea deciziei, instanță de fond a apreciat că

nu poate fi vorba de pasivitatea comisiei, care este ținută să emită decizia

numai după parcurgerea procedurii administrative prevăzută de lege;

- în legătură cu același

capăt de cerere, s-a mai avut în vedere faptul că Legea nr. 247/2005 nu prevede

o sancțiune pentru întârzierea sau refuzul deținătorului bunului de a stabili

și acorda despăgubiri și nici un termen până la care trebuie îndeplinită

obligația.

Împotriva sentinței pronunțate

de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, a declarat recurs pârâta C.C.S.D.

Recurenta apreciază că prin

Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005 s-a

prevăzut că ordinea în care vor fi soluționate dosarele va fi reglementată prin

decizie a C.C., în care scop s-a emis Decizia nr. 2 din 28 februarie 2006, prin

care s-a stabilit criteriul aleatoriu în această privință și care se

fundamentează pe dispozițiile legale amintite.

Mai arată că, în scopul

acordării unor despăgubiri juste și echitabile și având în vedere numărul mare

de cereri formulate, prin lege s-a atribuit comisiei o marjă de apreciere, iar

stabilirea criteriului aleatoriu privind ordinea de soluționare a dosarelor de

despăgubiri este legală și proporțională cu scopul urmărit.

Recurenta consideră că în

mod greșit instanța fondului a reținut că a existat un refuz nejustificat al

Comisiei Centrale referitor la soluționarea dosarului privind acordarea de

despăgubiri în favoarea reclamantului. În acest sens, subliniază că

răspunsurile formulate la petițiile reclamantului nu pot fi considerate ca

fiind refuz nejustificat, neconținând o exprimare a intenției de a nu da curs

solicitării reclamantului, ci făcând parte din procedura administrativă ce

trebuie parcursă.

Totodată, arată că

modalitatea de stabilire a ordinii de soluționare a dosarelor de acordare a

despăgubirilor nu poate fi caracterizată ca fiind un exces de putere al acestei

autorități.

Examinând cauza și sentința

atacată în raport cu criticile formulate, cu actele și lucrările dosarului,

precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 13 alin. (1)

din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, C.C.S.D. constituită în subordinea C.P.M.

are în principal, următoarele atribuții:

a) dispune emiterea

deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire;

b) ia alte măsuri legale,

necesare aplicării acestei legi.

Normele metodologice de

aplicare a titlului VII „Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente

imobilelor preluate abuziv” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile

proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, norme aprobate

prin H.G. nr. 1095/2005, prevăd, în aplicarea art. 17 din legea menționată, că

ordinea în care vor fi soluționate dosarele va putea fi stabilită prin decizie

a C.C.

Decizia nr. 2 din 28

februarie 2006 a C.C. a prevăzut că ordinea de soluționare a dosarelor este

aleatorie, potrivit unui program derulat pe baza unui soft de calculator.

Cu privire la temeiurile

legale pe care se bazează procedurile administrative specifice activității

instanța fondului nu a formulat critici, acestea fiind îndreptate asupra

termenului rezonabil în care trebuie soluționare cererile, în condițiile în

care Legea nr. 247/2005 nu prevede vreun termen. Astfel, în cuprinsul sentinței

atacate se arată că a condiționa soluționarea dosarelor de elementul aleatoriu

introdus de comisie nu este o justificare pertinentă.

În legătură cu acest aspect

sunt evocate prevederile art. 6 din C.E.D.O., precum și cele ale art. 1 din

Protocolul 1 adițional la C.E.D.O., reținându-se în mod corect că prin

nesoluționarea într-un termen rezonabil a cererii privitoare la emiterea deciziei

reprezentând titlul de despăgubire sunt încălcate dispozițiile menționate.

Din această perspectivă nu

pot fi primite criticile formulate, referitoare la faptul că nu a existat un

refuz nejustificat al C.C. privind soluționarea cererii.

În concluzie, sentința

pronunțată de Curtea de Apel Cluj este legală și temeinică, urmând ca recursul

declarat în cauză să fie respins, ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art. 312

alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.C.S.D. împotriva sentinței civile nr. 317 din 1 iunie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 noiembrie 2007.