ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3026/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea formulată la 9 mai 2006,

reclamantul B.I. a chemat în judecată Primăria Bâlteni, SC E. SRL prin

lichidator judiciar SC C.V.C. SRL Târgu Jiu, SC M. SA prin lichidator judiciar,

SC C.E. SA Târgu Jiu și SC T.P.S.U.T – Rovinari, solicitând să se constate

nulitatea absolută parțială a certificatului de atestare a dreptului de

proprietate seria M O nr. 4579 din 4 ianuarie 1999 emis de Ministerul

Industriei și Comerțului pentru suprafața de 4.744 mp care a aparținut autorului

său.

Prin sentința civilă nr. 64 din 23

februarie 2007, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ, a respins

acțiunea ca tardivă, reținând pentru aceasta că reclamantul a depășit termenele

prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004, având în vedere că a cunoscut despre

existența certificatului de atestare încă din 2001, iar acțiunea în anulare a fost

formulată la 9 mai 2006.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

reclamantul B.I. care în principal a susținut nelgalitatea emiterii certificatului

de atestare, iar în ce privește tardivitatea sesizării instanței a apreciat că

termenul trebuia calculat în raport de data primei acțiuni.

Recursul nu este fondat.

Incontestabil, reclamantul-recurent a cunoscut

despre existența certificatului de atestare M O nr. 4579/1999, la 3 ianuarie

2002 când a solicitat Judecătoriei Târgu Jiu, anularea acestuia, acțiune

respinsă definitiv și irevocabil pentru neîndeplinirea procedurii

administrative prealabile.

Astfel fiind, sesizarea instanței de

contencios administrativ cu o nouă acțiune în anulare aceluiași act, la 9 mai

2006, în condițiile în care dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004

instituie un termen limită, de decădere înăuntrul căruia se poate formula

astfel de cerere în mod legal și temeinic a fost apreciată de Cutea de Apel

Craiova ca fiind făcută tardiv.

De altfel, reclamantul recurent, în

condițiile Legii nr. 10/2001, a obținut pentru aceiași suprafață de teren prin

sentința definitivă și irevocabilă (decizia nr. 1701 din 13 februarie 2007),

pronunțată de Înalta Curte, Casație și Justiție măsuri reparatorii în

echivalent în sumă de 299.376.137 ROL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat

de reclamantul

B.I. împotriva sentinței civile nr. 64 din 23 februarie 2007 a Curții de Apel

Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 13 iunie 2007