ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2347/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Rădăuți, prin primar, s-a solicitat în contradictoriu cu M.E.F., anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de pârât pe numele SC B.T. SA. În motivarea cererii s-a arătat faptul că terenul menționat în certificatul contestat face parte din domeniul public al Municipiului Rădăuți, fiind amplasate conducte de alimentare cu agent termic a întregului municipiu. În cauză a formulat cerere de intervenție accesorie SIF M. SA Bacău, în calitate de acționară la SC B.T. SA Rădăuți. Prin întâmpinarea formulată în cauză, SC B.T.

SA Rădăuți a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, având în vedere data emiterii certificatului contestat. Prin sentința nr. 206 din 3 decembrie 2007 a Curții de Apel Suceava a fost admisă excepția de tardivitate invocată și a fost respinsă acțiunea reclamantei ca tardiv formulată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că certificatul contestat a fost eliberat la data de 11 iunie 1993, iar acțiunea a fost introdusă la 11 mai 2007, situație în care excepția de tardivitate invocată este întemeiată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul Municipiul Rădăuți arătând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Suceava.

În motivele de recurs se arată că potrivit art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1) (6 luni) dar nu mai târziu de 1 an de la data introducerii cererii sau data încheierii procesului - verbal de conciliere „după caz”. Cu toate că a respins excepția lipsei procedurii prealabile în baza unor adrese emise la 13 ianuarie 2007, 19 februarie 2007 și procesul - verbal din 12 martie 2007, totuși acțiunea a fost respinsă ca tardivă, deși a fost introdusă la 10 mai 2007. Ca motive temeinice este invocat faptul că terenul în litigiu este proprietate publică și face parte din domeniul public al municipiului.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și art. 11 din Legea nr. 554/2004. După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: S-a solicitat de către reclamantă anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 11 iunie 1993 emis de Ministerul Industriilor. Instanța de fond a respins acțiunea ca tardivă. Acțiunea a fost formulată la 15 mai 2007 dar soluționarea cauzei s-a făcut la 3 decembrie 2007. Prin urmare, acțiunea a fost formulată anterior modificărilor aduse Legii nr. 554/2004, respectiv art. 11, prin Legea nr. 262/2007, modificări care sunt importante.

Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, anterior modificărilor, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei se pot introduce în termen de 6 luni, iar conform art. 11 alin. (2), cererea putea fi introdusă pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral și peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de 1 an de la data emiterii actului. Primul termen, cel de 6 luni, este termen de prescripție iar cel de-al doilea, de un an, este termen de decădere, în conformitate cu art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Art. 11 a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, lege intrată în vigoare după introducerea acțiunii, dar anterior pronunțării instanței de fond, iar potrivit art. 11 alin. (2) se prevede că pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut de alin. (1) (de 6 luni) dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului - verbal de conciliere, după caz. Aceste modificări au fost amintite pentru că art. 11 alin. (2) din Legea nr. 262/2007 a prevăzut că dispozițiile referitoare la garanțiile procesuale prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Fiind norme de procedură acestea sunt de imediată aplicare, astfel că soluționarea cererii trebuia făcută în raport de modificările aduse art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Față de modificările aduse, cererea putea fi introdusă cu depășirea termenului de 6 luni, pentru motive temeinice, dar nu mai târziu de 1 an de la data luării la cunoștință pentru că reclamanta este terț față de actul administrativ atacat. Din actele depuse la dosar rezultă că despre existența certificatului de atestare a dreptului de proprietate, reclamantul a avut cunoștință din luna august 2003, când între Primăria Municipiului Rădăuți și SC B.T. SA Rădăuți a avut loc corespondență tocmai în legătură cu acesta. Chiar în adresa din 8 octombrie 2003 emisă de Primăria Municipiului Rădăuți se precizează că vor acționa în instanță pentru anularea parțială a certificatului de proprietate.

Dacă a luat la cunoștință despre acesta încă din anul 2003, în raport de prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată și față de data introducerii acțiunii, 15 mai 2007, cererea reclamantei este tardivă, termenul de 1 an fiind unul de decădere. De altfel, chiar și în raport de prevederile legii anterior modificării, acțiunea este tardivă pentru că termen de 1 an care este termen de decădere, se calcula în raport de data emiterii actului atacat. În aceste condiții nu pot fi analizate susținerile privind existența motivelor temeinice și nici cele privind adresele emise în anul 2007. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 20 raportat la art. 28 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 C. proc.

civ., va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Municipiul Răduți prin primar împotriva sentinței civile nr. 206 din 3 decembrie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2008.