ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2347/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2347/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de
reclamantul Municipiul Rădăuți, prin primar, s-a solicitat în contradictoriu cu
M.E.F., anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de
proprietate asupra terenurilor emis de pârât pe numele SC B.T. SA.
În motivarea cererii s-a
arătat faptul că terenul menționat în certificatul contestat face parte din
domeniul public al Municipiului Rădăuți, fiind amplasate conducte de alimentare
cu agent termic a întregului municipiu.
În cauză a formulat cerere
de intervenție accesorie SIF M. SA Bacău, în calitate de acționară la SC B.T.
SA Rădăuți.
Prin întâmpinarea formulată
în cauză, SC B.T. SA Rădăuți a invocat excepția tardivității introducerii
acțiunii, având în vedere data emiterii certificatului contestat.
Prin sentința nr. 206 din 3
decembrie 2007 a Curții de Apel Suceava a fost admisă excepția de tardivitate
invocată și a fost respinsă acțiunea reclamantei ca tardiv formulată.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut că certificatul contestat a fost eliberat
la data de 11 iunie 1993, iar acțiunea a fost introdusă la 11 mai 2007,
situație în care excepția de tardivitate invocată este întemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs reclamantul Municipiul Rădăuți arătând că hotărârea atacată
este nelegală și netemeinică, solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei
spre rejudecare la Curtea de Apel Suceava.
În motivele de recurs se
arată că potrivit art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 pentru motive
temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi
introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1) (6 luni) dar nu mai târziu de
1 an de la data introducerii cererii sau data încheierii procesului - verbal de
conciliere „după caz”.
Cu toate că a respins
excepția lipsei procedurii prealabile în baza unor adrese emise la 13 ianuarie 2007,
19 februarie 2007 și procesul - verbal din 12 martie 2007, totuși acțiunea a
fost respinsă ca tardivă, deși a fost introdusă la 10 mai 2007.
Ca motive temeinice este
invocat faptul că terenul în litigiu este proprietate publică și face parte din
domeniul public al municipiului.
În drept au fost invocate
prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și art. 11 din Legea nr. 554/2004.
După examinarea motivelor de
recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge
recursul declarat pentru următoarele considerente:
S-a solicitat de către
reclamantă anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de
proprietate asupra terenurilor din 11 iunie 1993 emis de Ministerul
Industriilor.
Instanța de fond a respins
acțiunea ca tardivă.
Acțiunea a fost formulată la
15 mai 2007 dar soluționarea cauzei s-a făcut la 3 decembrie 2007.
Prin urmare, acțiunea a fost
formulată anterior modificărilor aduse Legii nr. 554/2004, respectiv art. 11,
prin Legea nr. 262/2007, modificări care sunt importante.
Potrivit art. 11 alin. (1)
din Legea nr. 554/2004, anterior modificărilor, cererile prin care se solicită
anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins
și repararea pagubei se pot introduce în termen de 6 luni, iar conform art. 11 alin.
(2), cererea putea fi introdusă pentru motive temeinice, în cazul actului
administrativ unilateral și peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de 1 an
de la data emiterii actului. Primul termen, cel de 6 luni, este termen de
prescripție iar cel de-al doilea, de un an, este termen de decădere, în
conformitate cu art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
Art. 11 a fost modificat
prin Legea nr. 262/2007, lege intrată în vigoare după introducerea acțiunii,
dar anterior pronunțării instanței de fond, iar potrivit art. 11 alin. (2) se
prevede că pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual,
cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut de alin. (1) (de 6 luni)
dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la
cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului - verbal
de conciliere, după caz.
Aceste modificări au fost
amintite pentru că art. 11 alin. (2) din Legea nr. 262/2007 a prevăzut că
dispozițiile referitoare la garanțiile procesuale prevăzute de Legea nr. 554/2004,
cu modificările ulterioare se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor de
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Fiind norme de procedură
acestea sunt de imediată aplicare, astfel că soluționarea cererii trebuia
făcută în raport de modificările aduse art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Față de modificările aduse,
cererea putea fi introdusă cu depășirea termenului de 6 luni, pentru motive
temeinice, dar nu mai târziu de 1 an de la data luării la cunoștință pentru că
reclamanta este terț față de actul administrativ atacat.
Din actele depuse la dosar
rezultă că despre existența certificatului de atestare a dreptului de
proprietate, reclamantul a avut cunoștință din luna august 2003, când între
Primăria Municipiului Rădăuți și SC B.T. SA Rădăuți a avut loc corespondență
tocmai în legătură cu acesta. Chiar în adresa din 8 octombrie 2003 emisă de
Primăria Municipiului Rădăuți se precizează că vor acționa în instanță pentru
anularea parțială a certificatului de proprietate.
Dacă a luat la cunoștință
despre acesta încă din anul 2003, în raport de prevederile art. 11 alin. (2)
din Legea nr. 554/2004, modificată și față de data introducerii acțiunii, 15
mai 2007, cererea reclamantei este tardivă, termenul de 1 an fiind unul de
decădere.
De altfel, chiar și în
raport de prevederile legii anterior modificării, acțiunea este tardivă pentru
că termen de 1 an care este termen de decădere, se calcula în raport de data
emiterii actului atacat.
În aceste condiții nu pot fi
analizate susținerile privind existența motivelor temeinice și nici cele
privind adresele emise în anul 2007.
Apreciind că soluția
instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 20 raportat la art. 28
din Legea nr. 554/2004 și art. 312 C. proc. civ., va fi respins recursul ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Municipiul Răduți prin primar împotriva sentinței civile nr. 206 din 3
decembrie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 iunie 2008.