ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4714/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel Cluj, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 446 din 23 mai 2007, a admis acțiunea formulată de reclamanta F.F., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, a

anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin

care să recunoască reclamantei beneficiul drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999,

astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a

reținut că, din declarația martorului P.I., completată cu hotărârea prin care

acestuia i-a fost recunoscută calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000,

precum și din actele depuse la dosar, respectiv înscrisuri referitoare la

refugiul și evacuarea familiei reclamantei și inventar de păgubiți de război,

rezultă refugiul acestora, din localitatea Cluj în localitatea Holod și apoi

Arad, în perioada mai 1942-martie 1945.

În raport de aceste dovezi și în

considerarea împrejurării că nașterea în timpul refugiului are aceleași

consecințe asupra noului născut ca și asupra întregii familii, instanța a

concluzionat că situația reclamantei face obiectul Legii nr. 189/2000, cu atât

mai mult cu cât legiuitorul nu a considerat că se impune o distincție în ceea

ce-i privește pe copiii născuți în timpul refugiului.

Împotriva acestei sentințe, în termen

legal, a declarat recurs pârâta C.J.P. Cluj susținând că, din actele depuse la

dosar rezultă că reclamanta nu și-a schimbat domiciliul, fiind născută în localitatea

de refugiu și nici nu a suferit persecuții din motive etnice, fiind născută pe

un teritoriu aparținând României, prin urmare aceasta nu îndeplinește cerințele

Legii nr.189/2000.

S-a invocat de asemenea și împrejurarea

că Legea nr. 189/2000, ca și dispozițiile H.G. nr. 127/2002, prevăd în mod

expres și limitativ categoriile de persoane care beneficiază de aceste

drepturi.

Recursul este nefondat și urmează a fi

respins, pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, de prevederile acestui act

normativ beneficiază persoana cetățean român care, în perioada regimurilor

instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții de natură etnică, fiind refugiată, expulzată sau strămutată în

altă localitate decât cea de domiciliu.

Textele legale au avut în vedere

persecuția din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetățenie

română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți sau concepuți

înainte sau în timpul strămutării, atâta vreme cât consecințele traumatizante

ale unei asemenea experiențe au fost suportate de toți membrii familiei și în

condițiile în care scopul legii este acordarea unor drepturi compensatorii

celor afectați.

În consecință, intimata-reclamantă

născută, pe teritoriul României, în localitatea în care părinții săi au fost

refugiați, respectiv orașul Arad, la data de 22 mai 1942, cu alte cuvinte în

intervalul reglementat de Legea nr. 189/2000, este îndreptățită, așa cum corect

a reținut instanța de fond, să beneficieze de drepturile acordate prin acest

act normativ.

Pentru aceste considerente, constatând

că, potrivit art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., nu există motive

de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea va

respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.J.P. Cluj

împotriva sentinței civile nr. 446 din 23 mai 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12

decembrie 2008.