ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2263/2009

Examinând recursul e față constată:

Prin sentința penală nr. 1237 din 11 noiembrie

2008 Judecătoria Tulcea a declinat competența de soluționare a contestației la

executare formulată de petiționarele L.A.M. și L.A.L., în favoarea

Tribunalului

Tulcea reținând că decizia penală nr. 110 din 20 iunie 2008, împotriva căreia

s-a formulat contestația la executare a fost pronunțată de această instanță.

Tribunalul Tulcea, prin sentința penală nr. 21

din 27 ianuarie 2009, a declinat

competența la Judecătoria Tulcea

reținând că titlurile executorii contestate au fost emise de această din urmă

instanță.

Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru

cauze penale cu minori

și de

familie, sesizată cu soluționarea conflictului de competență ivit între cele

două instanțe, a stabilit, prin sentința penală

nr. 43 din 2 aprilie 2009 competența materială de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Tulcea și a dispus

înaintarea dosarului la

instanța competentă.

S-a reținut că, potrivit art. 460 C. proc. pen.,

competența

de soluționare a

contestației revine instanței de executare, respectiv Judecătoriei

Tulcea.

Petiționarele au declarat recurs împotriva

hotărârii pronunțate ce Curtea de

Apel Constanța.

Recursul nu este admisibil.

Conform art. 42 alin. (4) C. proc. pen. hotărârea

de declinare

a competenței nu este supusă apelului și nici recursului.

Pe de altă parte art. 43 C. proc. pen. nu cuprinde

nici o

dispoziție potrivit căreia hotărârea prin care se soluționeze

conflictul de competență este supusă vreunei căi de atac.

Din

interpretarea dispozițiilor legale menționate rezultă că hotărârea prin

care o instanță superioară celor aflate în

conflict, care exercită practic un control

ce privește exclusiv competența, stabilește care instanța este

competentă să

judece cauza, este

definitivă și nu este supusă vreunei căi de atac .

Având în vedere considerentele expuse Înalta Curte

va respinge recursurile

ca

inadmisibile conform art. 385/15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. fiecare

recurentă

petiționară va fi obligată

la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge

ca inadmisibil recursul declarat de petiționarele L.A.M.

și L.A.L. împotriva sentinței penale nr. 43 din 2 aprilie

2009

pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori

și de familie.

Obligă

recurentele petiționare la plata sumei de câte 50 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică la 15 iunie 2009.