ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3200/2009

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 septembrie 2009 pronunțată de

Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. 917/85/2009 această

instanță, printre altele, în baza art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 a

respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată

de inculpatul C.Ș.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs inculpatul C.Ș. pentru motivele arătate în practicaua prezentei

decizii.

Recursul este nefondat,

urmând a fi respins, ca atare pentru următoarele considerente:

Examinând actele și lucrările

dosarului se constată că intimatul inculpat C.Ș., în fața Curții de Apel Alba

Iulia a invocat excepția de neconstituționalitatea disp. art. 385

1

alin.

(2), (3) C. proc. pen. și art. 332 alin. (4) C. proc. pen.

În motivarea excepției s-a

arătat în esență că prevederile legale menționate contravin disp. art. 11, 16,

21 și art. 129 din Constituție, fiind contrare prevederilor art. 6 parag. 1 și art.

13 din C.E.D.O., art. 2 parag. 1 din Protocolul Adițional din Convenție, art. 14

alin. (1) și (5) din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și

politice, art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 47 din

Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.

S-a apreciat că disp. art. 332

alin. (4) C. proc. pen. sunt neconstituționale, deoarece în categoria oricărei

persoane ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre nu poate intra și

inculpatul.

S-a mai menționat că

dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale și

convenționale invocate, deoarece instituie pentru procuror o poziție procesuală

superioară celorlalte părți și că prevederile respective conțin o dublă

restrângere a accesului la cale de atac a recursului în cazul în care se

solicită restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

Inculpatul se află astfel într-o poziție de inegalitate în raport cu M.P., în

legătură cu accesul la căile de atac prevăzute de lege.

Potrivit disp. art. 29 alin.

(1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională decide asupra

excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj

comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei

dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu

soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul

acestuia.

Excepția invocată nu are

legătură cu soluționarea cauzei tocmai în contextul în care inculpatul -

intimat - autor al excepției nu a înțeles să formuleze recurs împotriva

dispoziției de restituire a cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu

pentru refacerea urmăririi penale în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de

art. 217 alin. (1) C. pen. Așa fiind inculpatul nu poate invoca o eventuală prejudiciere

a intereselor sale prin restrângerea sferei persoanelor care pot uza de această

cale de atac.

Pe de altă parte, art. 29 alin.

(1) din Legea nr. 47/1992, prevede că excepția privind neconstituționalitatea unei

legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță  în

vigoare să aibă legătură cu soluționarea cauzei.

Or, instanța, în temeiul art.

332 alin. (2) C. proc. pen., a dispus restituirea  la parchet, cauza nefiind soluționată.

Prin urmare, nefiind

îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate ale excepției de

neconstituționalitate prev. de art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea va

constata încheierea atacată, ca fiind legală și temeinică și va respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunțată de

Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.Ș. împotriva încheierii din 22 septembrie 2009 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 917/85/2009.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

octombrie 2009.