ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2500/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 iunie 2009, Curtea

de Apel Cluj investită

cu soluționarea recursului declarat

de inculpatul G.C.D. împotriva încheierii penale nr. 318 din 16 iunie 2009,

pronunțată de Tribunalul Maramureș, a admis cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 140

3

alin. (1) teza a ll-a C. proc. pen. și a suspendat soluționarea recursului

privind respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive a

inculpatului.

S-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141

alin. (1) teza a ll-a C. proc. pen.

Curtea de apel a motivat că excepția de

neconstituționalitate a

art. 141 alin. (1) teza a ll-a,

invocat de inculpatul G.C.D. nu are legătură cu obiectul cauzei, instanța fiind

sesizată cu recursul acestuia declarat împotriva încheierii Tribunalului

Maramureș prin care i s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării

preventive, și deci nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea

nr. 47/1992.

Împotriva încheierii, inculpatul G.C. a

declarat recurs,

solicitând admiterea cererii de sesizare

a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 141 alin. (1) teza a ll-a C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, cererea de

sesizare a Curții Constituționale este admisibilă

dacă privește o lege

sau ordonanță în vigoare, dispoziția respectivă nu

a fost constatată neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții

Constituționale

și are legătură cu

soluționarea cauzei în orice fază a litigiului, oricare

ar fi obiectul

acestuia.

Ori, art. 141 alin. (1) teza a ll-a C. proc. pen., a cărei

neconstituționalitate se invocă, se referă la căile de atac împotriva

încheierii prin care s-a dispus cu privire la luarea măsurilor preventive în

cursul judecății, ceea ce excede obiectului cauzei, sau privește respingerea

cererii de înlocuire a măsurii preventive.

Se constată astfel că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 29

din Legea nr. 47/1992, excepția neavând legătură cu obiectul cauzei.

Față de aceste motive, conform

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b)

C.

proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de inculpatul G.

C.D. împotriva încheierii din 19 iunie

2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul

nr. 3579/100/2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

100 lei, reprezentând

onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 iunie

2009