ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1173/2009

Asupra recursului de față ;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele :

Prin sentința penală nr. 116 din 9 octombrie 2008,

Curtea de Apel Iași, în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc.

pen., a respins plângerea formulată de petiționara SC V.D. SA, prin

reprezentantul său legal împotriva rezoluției procurorului general adjunct al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași nr. 507 bis/II/2/2008 din 16 iunie

2008 și, respectiv, rezoluția din 24 aprilie 2008 dată în Dosarul nr. 99

bis/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, pe care le-a

menținut.

Pentru a se pronunța astfel,

prima instanță a reținut, în esență, că prin petiția adresată Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Iași, petiționara SC V.D. SA a formulat plângere penală

împotriva numitului T.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.

246 și art. 248

1

C. pen., constatând în aceea că, în calitate de

președinte al Judecătoriei Huși, a investit în mod nelegal, cu formulă

executorie contractul de vânzare-cumpărare nr. 16 din 10 mai 2001.

Prin rezoluția nr. 99

bis/P/2007 din 24 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași,

în baza art. 228 alin. (6) și art. 209 alin. (3) raportat la art. 10 lit. a) C.

proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de T.C. sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în

forma calificată, prevăzută de art. 246 cu referire la art. 248

1

C.

pen.

Plângerea formulată

împotriva acestei rezoluții a fost respinsă prin rezoluția nr. 507

bis/II/2/2008 din 16 iunie 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Împotriva sus-menționatei

sentințe a declarat recurs petenta.

Recursul este inadmisibil.

Analizând cererea depusă de

petiționară, aflată la fila 3 din prezenta cauză și intitulată „declarație de

recurs” formulată împotriva sentinței penale nr. 116 din 9 octombrie 2008

pronunțată de Curtea de Apel Iași, instanța constată că aceasta nu poartă

semnătura și nici ștampila petiționarei.

Potrivit dispozițiilor art. 385

4

alin. (1) raportat la art. 366 alin. (1) teza II C. proc. pen., „cererea

trebuie semnată de persoana care face declarația”.

Cât privește motivele de

recurs invocate de petiționară, acestea nu vor mai fi analizate de instanță,

întrucât excepția invocată primează în soluționarea cauzei.

Așadar, recursul declarat de

petiționară este inadmisibil, urmând a se respinge ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen. și a obliga recurenta la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de petiționara SC V.D. SA Vaslui împotriva sentinței penale nr.

116 din 9 octombrie 2008 a Curții de Apel Iași.

Obligă recurenta petiționară

la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință

publică, azi 31 martie 2009.