ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 161/2009

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 38 din 29 februarie 2008, Tribunalul Neamț, în temeiul art.

334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru

care a fost trimisă în judecată inculpata minoră C.M. din art. 12 pct. 1 și 2 lit.

a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 12 pct. 1

și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), în art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. (parte

vătămată A.E.B.), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 C. pen. (părți vătămate S.R. și B.E.) și

art. 13 alin. (1) și (3) teza I și art. 4 teza III din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 99 și următoarele C. pen. (părți vătămate

minore M.C. și A.M., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata minoră C.M.,

pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de persoane prevăzută de art. 12

alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și a infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) și

(3) teza I și alin. (4) teza III din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., toate infracțiunile cu aplicarea și a art. 99 și următoarele C.

pen.

În temeiul art. 334 C. proc. pen. s-a

dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în

judecată inculpata C.I. din art. 12 pct. 1 și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și art. 12 pct. 1 și 2 lit. a) din Legea nr.

678/2001 cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., în art. 12 alin. (1) și (2) lit. a)

din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 12 alin. (1)

și (2) lit. a) Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) și art. 75 lit. c) C.

pen. și art. 13 alin. (1) și (3) teza I și alin. (4) teza III din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75 lit. c) C. pen.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata C.I., pentru

două infracțiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2)

lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și a

infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) teza I

și (4) teza III din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75

lit. c) C. pen.

S-a constatat că părțile vătămate A.E.B.,

S.R., B.E., M.C. și A.M. nu s-au constituit părți civile în cauză.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut în fapt că, inculpata C.I. întreținea relații de

concubinaj cu numitul G.I. și locuiau într-o garsonieră din Piatra Neamț,

împreună cu minora C.M.

Cele două inculpate au cunoscut mai multe

tinere cărora le-a promis că le vor asigura locuri de muncă în străinătate,

prin intermediul numitului M.A., fiul lui G.I. Cu toate că părților vătămate nu

li s-a spus că urmează să practice prostituția în străinătate, au început

demersurile pentru obținerea actelor necesare ieșirii din țară. În seara de 4

decembrie 2002, în garsoniera unde locuiau inculpatele, a fost cazată partea

vătămată A.E.B. care a doua zi a mers cu inculpata în oraș, pentru a-și face

pașaport și cumpărături, respectiv, obiecte de îmbrăcăminte și produse

cosmetice, achitate de inculpat.

În seara următoare, în garsoniera

inculpaților s-a organizat o petrecere, prilej cu care partea vătămată a

surprins o discuție între inculpate, din care rezultă că ar fi urmat să câștige

bani frumoși în străinătate și s-a tras concluzia că din prostituție.

În aceste condiții, partea vătămată a

plecat la părinții săi și nu a mai revenit la locuința inculpatelor, însă

acestea s-au deplasat la locuința acesteia de unde și-au recuperat o parte din

bunurile cu care aceasta plecase.

În luna februarie 2003, inculpata C.M. a

cunoscut 4 tinere, respectiv, părțile vătămate S.R., B.E., M.C. și A.M.,

ultimele două fiind minore, cărora de asemenea le-a promis locuri de muncă în

străinătate.

În timp ce inculpatele făceau demersuri

pentru obținerea pașapoartelor, părțile vătămate au susținut că au realizat că

urmau să practice prostituția, deși acest aspect nu a fost precizat în mod clar

de inculpate.

Partea vătămată A.M. a mers în zona în

care locuiau inculpatele pentru a căuta o cabină telefonică pentru a vorbi cu

sora sa, după care s-a întâlnit cu părinții săi, fiind agresată de tatăl său

pentru că plecase de acasă, fără consimțământul lor.

În timpul conflictului a apărut o patrulă

de jandarmi care a luat cunoștință de cele întâmplate și au făcut o descindere

la locuința inculpatelor, după care au sesizat organele de poliție.

Analizând probele administrate în cursul

urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a constatat că s-a dispus

trimiterea în judecată a inculpatelor fără a exista un probatoriu clar din care

să rezulte existența unei rețele organizate de trafic de persoane și intenția

inculpatelor de a se ocupa de racolarea de tinere în scopul obligării lor la

practicarea prostituției.

În urma admiterii apelului declarat de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, prin decizia penală nr. 378/32/2006

Curtea de Apel Bacău a desființat în totalitate soluția apelată, dispunând

casarea cu trimitere a cauzei, spre rejudecare, Tribunalului Piatra Neamț,

pentru motivele arătate, în considerente, apreciind că nu s-a rezolvat fondul

cauzei.

Cu ocazia rejudecării cauzei, prin

sentința penală nr. 38/P din 29 februarie 2008 Tribunalul Neamț a dispus

schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în

judecată inculpata minoră, iar în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea acesteia pentru

faptele deduse judecății.

De asemeni, în privința inculpatei C.I.,

în temeiul art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a

faptelor pentru care aceasta a fost trimisă în judecată și în baza art. 11 pct.

2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea

inculpatei C.I.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, în ceea ce o privește pe inculpata

minoră C.M., criticând hotărârea pentru greșita achitare a acesteia.

Prin decizia penală nr. 104 din 9

septembrie 2008, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondat acest apel, cu

motivarea că o faptă constituie infracțiune în momentul în care sunt realizate

elementele ei constitutive, iar în speță, lipsește scopul infracțional de care

legiuitorul a condiționat existența infracțiunii.

În termen legal împotriva acestei ultime

hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

În esență, s-a apreciat că atât sentința

penală nr. 38 din 29 februarie 2008 a Tribunalului Neamț, cât și decizia penală

nr. 104 din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel Bacău sunt nelegale și

netemeinice sub aspectul greșitei achitări a inculpatei C.M. pentru

infracțiunile de trafic de persoane.

Critica a fost motivată în drept pe

dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., în raport de

care va fi examinată hotărârea atacată, constatându-se însă că, pentru

considerentele ce urmează, recursul este nefondat.

Din examinarea atentă a stării de fapt

evidențiată de probele administrate pe parcursul procesului pena, este de

necontestat că soluția de achitare nu reprezintă rezultatul unei grave erori de

fapt, ci al unei corecte și juste aprecieri a stării de fapt ce rezultă din

probe în raport de conținutul dispozițiilor legale ce reglementează

infracțiunile deduse judecății.

De necontestat că, potrivit art. 17 alin.

(2) C. pen. infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale, dar pentru

aceasta, fapta trebuie să prezinte pericol social, să fie comisă cu vinovăție

și să fie prevăzută de legea penală.

Cu privire la această ultimă trăsătură

esențială a infracțiunii, este de observat că art. 12 din Legea nr. 678/2001

care incriminează traficul de persoane, după ce enumeră modalitățile

alternative de realizare a laturii obiective a acestei infracțiuni,

condiționează, în final, existența infracțiunii de îndeplinirea scopului

infracțional, respectiv, cel al exploatării unei persoane.

Cu referire la acest aspect, actul de

trimitere în judecată a consemnat acțiunile de racolare realizate de cele 2

inculpate, mamă și fiică, a unor tinere în scopul practicării prostituției în

Italia.

Dar, probele administrate nu au

demonstrat existența exploatării sexuale, pentru că pe de o parte, părțile

vătămate nu au fost trimise în străinătate, iar pe de altă parte, unele din

acestea au presupus din discuțiile colaterale purtate de inculpate că ar fi

posibil să fie obligate să practice prostituția în străinătate.

La fel de incerte, în sensul dovedirii

exploatării sexuale urmărită în speță de inculpate, sunt și împrejurările

evidențiate de acuzare vizând cumpărarea unor haine deosebite pentru părțile

vătămate sau a cheltuielilor efectuate de inculpate pentru procurarea

pașapoartelor părților vătămate.

Aceste împrejurări nu pot dovedi, fără

dubiu, că intenția în care ele au fost efectuate a fost în scopul practicării

prostituției, care astfel, urma să sublinieze consumarea traficului de

persoane.

În aceste condiții, în mod corect,

instanțele au stabilit că probele administrate nu au dovedit scopul recrutării

și în consecință al existenței infracțiunilor de trafic de persoane imputate

inculpatei minore.

A proceda astfel, ar însemna o încălcare,

printre altele, a art. 5

2

C. proc. pen. referitor la prezumția de

nevinovăție, principiu esențial al unui proces echitabil și care impune ca în

situația unor probe, incerte, nesigure, incomplete și care conduc la îndoială

cu privire la vinovăția inculpatului, aplicarea regulii

in dubio pro reo

,

potrivit căreia, orice îndoială operează în favoarea inculpatului și pe baza

acesteia soluția ce se impune este achitarea, așa cum corect au procedat

instanțele prin hotărârile atacate.

Pentru aceste considerente critica și

recursul declarat de procuror sunt nefondate și în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se va respinge recursul declarat.

În baza art. 192 alin. (6) C. proc. pen.,

onorariile pentru inculpații minori și intimatele părți vătămate se vor plăti

din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva deciziei

penale nr. 104 din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția penală,

privind pe inculpata C.V.M.

Onorariile apărătorilor desemnați

din oficiu pentru intimata inculpată C.V.M., în sumă de 50 lei și pentru

părțile vătămate, în sumă de 750 lei se vor plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21

ianuarie 2009.