ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1601/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1601/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra

recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

331 din 9 iulie 2007, Tribunalul Dolj a procedat la condamnarea inculpaților,

cetățeni bulgari B.K.I., după cum urmează:

- la pedeapsa de câte

2 ani închisoare și 1 an interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit.

c) C. pen. fiecare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 271 din

Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C.

pen.;

- la pedeapsa de câte

1 an închisoare fiecare pentru infracțiunea prev. de art. 272 din

Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C.

pen.;

- la pedeapsa de câte

1 an și 8 luni închisoare, fiecare, pentru infracțiunea prev.

de art. 279 alin. (1) C. pen.; art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art.

76 lit. d) C. pen.

S-au contopit

pedepsele aplicate celor doi inculpați și s-a dispus ca aceștia să execute

fiecare, pedeapsa rezultantă de câte 2 ani închisoare și 1 an interzicerea

dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen

S-a făcut aplicarea

dispozițiilor art. 71, art. 64 lit. c) C. pen. și în temeiul art. 81 și art. 71

alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor rezultante

stabilite inculpaților, pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform

art. 82 C. pen.

În baza art. 118 lit.

b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a produselor militare descoperite în

automarfarul bulgar cu nr. de înmatriculare și enumerate în procesul

verbal încheiat la data de 02 decembrie 2006 (f. 50-52 d.u.p.) cu privire la

care s-a instituit măsura sechestrului asigurător prin ordonanța din 3

decembrie 2006.

S-a dispus ridicarea

măsurii sechestrului asigurător instituit asupra automarfarului bulgar cu nr. de

înmatriculare și restituirea acestuia către firma bulgară S.S.S. S.D. din

orașul Smolien.

Pentru a pronunța

această soluție, pe baza probelor administrate, prima instanță a reținut

următoarea situație de fapt:

În ziua de 2

decembrie 2006, după ora 13,00 , la Biroul Vamal Calafat s-a prezentat pentru a

intra în România automarfarul cu nr. de înmatriculare care

venea din Bulgaria și trecuse de Vama Vidin. Cu ocazia intrării în România a

automarfarului venit din Bulgaria, inspectorul vamal de serviciu, respectiv,

M.F. a constatat că în cabina autovehiculului se aflau doi bărbați pe nume

C.S.Y. și B.K.I., ambii de cetățenie bulgară și având calitatea de șoferi, iar

după prezentarea documentelor de vămuire, respectiv,

scrisoarea de trăsură și carnetul TIR seria și numărul GX 53724992,

factura

și o listă specificați vă, precum și faptul că, automarfarul transportă în

Finlanda un număr de „5 woden boxes și 9 pallets" cu o greutate totală de

3.550 kg, transportul fiind efectuat de firma bulgară S. din Smolion.

Deoarece i s-a părut suspect transportul respectiv (volumul de

3.550 m

3

și prețul de 133.292

Euro), inspectorul vamal M.F. Ie-a spus celor doi șoferi că dorește să

controleze compartimentul de marfă. în acest context, unul din cei doi șoferi

bulgari i-a spus inspectorului vamal că transportă „ceva secret,

codificat" (relatare inculpat Bodurov), fapt ce l-a determinat pe

inspector să insiste să vadă marfa.

După ce a

deschis remorca automarfarului și a desfăcut una din cutiile din lemn pe care

era specificat Finlanda, inspectorul vamal a constatat că în acea cutie de lemn

se aflau țevi de mitralieră, urmare a acestei constatări, inspectorul vamal a

sesizat conducerea Biroului Vamal Calafat, care la rândul lui a sesizat Direcția

de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

-Serviciul Teritorial Craiova.

Întrucât au

realizat faptul că deplasarea până în Finlanda nu mai putea continua cu

documentele prezentate la intrarea în România, șoferii bulgari au luat legătura

telefonic cu o persoană în Bulgaria pentru a trimite actele reale cu privire la

mărfurile transportate.

După sesizarea

organelor competente și deplasarea la fața locului a echipei de cercetare s-a

efectuat controlul automarfarului, stabilindu-se că în interior se aflau 5

bucăți lăzi de lemn care conțineau 99 de țevi de mitralieră, calibru 7,62 mm cu

seriile și numerele menționate în procesul verbal încheiat la 2 decembrie 2006,

un număr de 1650 cutii pentru benzi de cartușe și 1650 bucăți benzi de cartușe,

toate noi, ambalate în folie de plastic.

Deoarece

inculpații nu aveau nici licență și nici permis internațional de tranzitare a

teritoriului României cu produse militare și strategice, automarfarul cu nr. de

înmatriculare împreună cu produsele militare din remorcă au fost lăsate în

custodia I.J.P.F. Dolj - Calafat, fiind instituit prin ordonanță sechestru.

Cercetările

efectuate în cauză au evidențiat că țevile pentru armele de foc fuseseră

produse de C.N.R. SA și importate din România, iar celelalte produse militare

erau produse de alte societăți de profil din Bulgaria.

De menționat

că, în baza unor relații contractuale cu firma A.C.G. și în conformitate cu

prevederile O.U.G. nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor,

importurilor și altor operațiuni cu produse militare, C.N.R. SA a exportat 99

bucăți țeava pentru pușca mitralieră PKM societății bulgare A.C. G.T.C. ambele

societăți având autorizațiile necesare, societatea română pentru export în

Bulgaria, iar societatea bulgară pentru export în Finlanda. Este de precizat că

societatea bulgară, respectiv, A.C. G.T.C. Sofia deținea în calitate de

exportator o aprobare pentru exportul în Finlanda - importator Forțele Armate

din Finlanda - a mai multor componente de produse militare, după cum urmează:

100 bucăți lunete de mitralieră, 1650 cutii pentru bandă de cartușe și 1650

bucăți cartușiere pentru mitraliere PKM, primele componente fiind produse în

România și așa cum s-a arătat, exportate în Bulgaria, prețul total al

exportului fiind de 133.890 Euro.

Dar, din

traducerea autorizată a materialului primit de la Serviciul Național de Poliție

- Direcția Principală „Contra crimei organizată" a rezultat că deși

societatea bulgară corporația A.C.T. avea autorizată această tranzacție

particulară, pentru realizarea transporturilor bunurilor a semnat un contract

cu

TNT societate bulgară de transport, în

cadrul căruia se menționează

explicit că încărcătura este supusă

contractului special, societatea de transport fiind însărcinată să se ocupe de

obținerea documentației necesare de însoțire și trecere a bunurilor prin

România.

Potrivit conținutului aceluiași material tradus din limba engleză,

la rândul ei societatea de transport T.N.T. a

angajat un sub-furnizor, respectiv, pe S.C.E. Sofia care și acesta la rândul

lui a angajat alt sub-furnizor în persoana societății S.S.V.S.D., care a și

efectuat transportul și ai cărui angajați erau cei doi inculpați.

În această situație, firmele bulgare care au încheiat contractele

de transport, ori sub contractele de

transport pentru produsele militare menționate nu s-au preocupat de solicitarea

de permis sau licență de tranzit internațional de produse militare pe

teritoriul României, în conformitate cu legislația românească, din domeniu.

De altfel,

modalitățile de subînchiriere folosite au reprezentat, prin ele înșele, scopul

real al acestui transport special, de a se pierde obligațiile asumate de

compania inițială de transport (T.N.T. Bulgaria) în obținerea documentației

necesare tranzitării României.

Lipsa de

interes a partenerului bulgar și a societăților de transport care s-au angajat

să efectueze transportul de produse militare a rezultat neîndoielnic și din

adresa Ministerului Economiei și Comerțului - C.N.R. SA nr. C326700 din 16 ianuarie

2007 în care se menționează că nici una din societățile bulgare nu a solicitat

asistență în vederea obținerii unui permis internațional de produse militare pe

teritoriul României.

Împotriva

acestei sentințe de condamnare au declarat apel inculpații care au cerut

achitarea și SC A.C. G.T.P. Bulgaria care a solicitat înlăturarea măsurii de

siguranță a confiscării produselor militare.

Prin decizia penală

nr. 111 din 16 septembrie 2008, Curtea de

Apel

Craiova a admis apelurile declarate de inculpați și de SC A.C. G.T.P.

Bulgaria, a desființat sentința apelată și a dispus, în rejudecare,

următoarele:

- în temeiul art.

11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc.

pen. achitarea inculpaților pentru infracțiunile prev. de art. 271 și

art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cât și pentru

infracțiunea prev. de art. 279 alin. (1) C. pen.;

- s-a înlăturat

dispoziția privind confiscarea specială a produselor militare, măsură dispusă

în baza art. 118 lit. b) C. pen.;

- a fost ridicată

măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanța din 3 decembrie 2006,

asupra produselor militare descoperite în automarfarul cu nr. de

înmatriculare, bunuri descrise în procesul verbal încheiat la 2 decembrie 2006

de către organul de urmărire penală;

- s-a menținut

dispoziția din sentința apelată privind ridicarea măsurii sechestrului

asigurător instituită asupra mărfarului bulgar cu nr. de mai sus, măsură

instituită prin ordonanța din 3 decembrie 2003.

Pronunțând o soluție

de achitare instanța de apel a motivat în considerentele deciziei că, în

sarcina inculpaților - în calitatea lor de șoferi la firma de transport - nu li

se poate reține o intenție directă de a face contrabandă cu arme pe teritoriul

României, în raport de lipsa de preocupare a societăților bulgare de a obține

documentele necesare tranzitării teritoriului cu produse militare și

strategice.

S-a mai susținut că o

astfel de obligație revenea reprezentanților firmelor de transport, inculpații

neavând această calitate și nici atribuții în raport cu funcțiile ocupate în

cadrul societății angajatoare.

Cât privește

infracțiunea prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006, s-a

reținut că „prin acte false" se înțeleg actele asupra cărora s-a

intervenit material, ulterior întocmirii actului, ori s-au consemnat

neadevăruri știind că mențiunile nu corespund realității, ceea ce de fapt, în

speță, nu s-a realizat de cei doi inculpați.

În raport de soluția

de achitare pronunțată în cauză s-a apreciat că se impune înlăturarea

dispoziției privind confiscarea specială a produselor militare, dispusă

potrivit art. 118 lit. b) C. pen.

În termen legal

împotriva soluției de achitare a declarat recurs D.I.I.C.O.T. - Serviciul

teritorial Craiova.

În esență, procurorul

și-a motivat recursul în sensul că, soluția de achitare este rezultatul unei

grave erori de fapt și nu al probelor administrate în cauză și care atestă

realizarea - în totalitate - a elementelor constitutive ale infracțiunilor

deduse judecății, impunându-se pentru toate argumentele prezentate - pe larg -

atât oral cât și în scris, consemnate prin practicaua încheierii de amânare a

pronunțării, admiterea recursului și pronunțarea unei soluții de condamnare a

inculpaților.

În susținerea acestei

critici s-au invocat dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C.

proc. pen.

Examinând hotărârea

atacată, în raport de critica formulată și de cazul de casare invocat, cât și

din oficiu, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. se constată

că recursul este fondat pentru considerațiunile ce urmează.

Într-adevăr, din

verificarea întregului material probator administrat cauzei, raportat la

prevederile art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal se poate

constata că soluția de achitare a inculpaților pentru infracțiunea reglementată

de acest text este consecința unei grave erori de fapt, aspectul sub care,

hotărârea va fi supusă casării în temeiul dispozițiilor art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.

Pronunțând achitarea

inculpaților pentru infracțiunea prev. de

art. 272 din Legea nr. 86/2006 instanța de apel a

motivat în considerente că inculpații nu au prezentat autorităților vamale acte

asupra cărora s-a

intervenit material și nici în care să se fi consemnat

neadevăruri ci doar acte incomplete cu referire la factura și lista

specificativă prezentate inițial.

Calificând ca

incomplete actele de transport prezentate inițial autorității vamale, instanța

de apel contravine atât dispozițiilor art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind

Codul vamal, cât și materialului probator administrat în cauză.

Ori, în situația

infracțiunii prev. de art. 272, faptele se consumă în

momentul în care la autoritățile vamale se prezintă documente vamale de

transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele

prezentate în vamă.

În

cauză, este de necontestat, că cei doi inculpați au prezentat

inițial la autoritățile vamale documente de

transport care se refereau la alte mărfuri decât cele transportate, cunoscând

faptul că aceste documente nu corespund realității.

Astfel, din

declarația martorului M.F., declarație

confirmată

de inculpați la 23 ianuarie 2007, cât și din documentele vamale

și de

transport anexate, rezultă că la 2 decembrie 2006 inculpații - șoferi pe un

automarfar bulgăresc au intrat în Vama Calafat, prezentând inspectorului vamal

de serviciu - M.F. - la controlul vamal carnetul TIR seria și nr. GX 53724992,

scrisoarea de trăsură, o factură și o listă specificativă.

Din factura la care

era atașată lista specificativă rezultă că

transportau

5 cutii de lemn + 9 Europaleți, în greutate de 3550 m

3

și

un

preț de 133.292 Euro.

Fiindu-i

atrasă atenția de greutate și de preț, inspectorul vamal

a deschis una din cutii în care a constatat existenta

țevilor de mitralieră și a altor produse militare.

În aceste condiții

s-a sesizat conducerea vămii, iar șoferii bulgari au cerut în Bulgaria

trimiterea documentelor de transport ce corespundeau produselor militare

transportate.

Din compararea

conținutului celor două acte de transport rezultă că în timp ce din factura

prezentată inițial, precum și lista specificativă atașată rezultă că obiect al

transportului îl formau 5 cutii de lemn + 9 Europaleți, din factura trimisă

prin fax, precum și lista specificativă rezultă că se transportau 99 bucăți

ansamblu țevi

arme de foc, 1650 bucăți cutii

muniție pentru curea cu 100 cartușe și

1650 bucăți curea metalică pentru

100 cartușe ghintuite de 7,62 mm, toate ambalate în 5 cutii de lemn + 9

Europaleți.

Cu alte cuvinte,

inculpații în calitate de șoferi al unui automarfar ce executau transporturi internaționale

au prezentat la 2 decembrie 2006 la controlul vamal documente vamale și de

transport pentru ambalajele produselor militare și nu pentru produsele militare

ce făceau de fapt și de drept obiectul

acestui transport internațional.

Pe de altă parte,

inculpații nu se pot apăra de instituirea răspunderii penale invocând

necunoașterea mărfurilor ce formau obiect al transportului.

Afirmația are în

vedere declarațiile inițiale ale inculpaților din care rezultă că aceștia știau

ce transportă, inculpatul B. participând chiar la încărcarea lăzilor și a

Europaleților; pe de altă parte, din aceleași declarații rezultă că de la

Karlovo, autocamionul a fost escortat sub pază armată până la Vama Vidin, când

forțele armate ce-i asigurau escorta s-au retras.

Desigur, în aceste

condiții, chiar dacă cei doi inculpați nu cunoșteau exact metodologia de

transport, în calitate de șoferi ai unei firme de transport ce conduceau

transporturi internaționale trebuiau să-și asume obligația efectuării

transportului în condiții de deplină legalitate, cu respectarea legislației din

teritoriile statale tranzitate sau din Uniunea Europeană.

Aceasta cu atât mai

mult, cu cât, potrivit art. 8 din Decretul nr. 451/1972 privind aderarea

României la Convenția referitoare la contractul de transport internațional de

mărfuri pe șosea, încheiată la Geneva la 19 mai 1956, la primirea mărfii,

transportatorul este obligat să verifice exactitatea mențiunilor din scrisoarea

de trăsură referitoare la numărul de colete, cât și la marcaj și numerele lor,

starea aparentă a mărfii; în același sens, sunt și prevederile Decretului nr.

420 din 5 decembrie 1979 pentru aderarea României la Convenția vamală încheiată

la Geneva la 14 noiembrie 1975 în care se arată că „manifestul mărfurilor din

carnet va trebui să cuprindă separat conținutul fiecărui vehicol, sau al

fiecărui container.

Și deși în scrisoarea

de transport se face referire la aceste prevederi, iar transportul

internațional s-a executat în aceste condiții

în

document se menționează expres ambalajele, respectiv, 5 cutii de

lemn și

9 Europaleți și nu produsele militare.

Din considerentele

expuse este evident că inculpații au folosit acte nelegale la autoritatea

vamală, săvârșind infracțiunea prev. de art. 272 Cod

vamal, fiind îndeplinite atât cerințele laturii obiective cât și subiective ale

acestui text. în cauză latura subiectivă este caracterizată de intenția directă

a celor doi inculpați de a sustrage controlului vamal produsele militare, prin prezentarea

autorității vamale a unor acte de transport ce se referau doar la ambalajele și

nu la produsele militare care făceau obiectul transportului.

Pe de altă parte,

cerința esențială specifică și necesară existenței acestei infracțiuni este

aceea că fapta care constituie element material al laturii obiective este

realizată de acțiunea inculpaților de a folosi la autoritatea vamală, acte de

natura celor la

care se referă art. 272 Cod

vamal, respectiv, acte de transport pentru

alte bunuri (ambalaje) decât cele reale care erau produsele militare.

Și desigur, în acest

cadru, recursul declarat de procuror este fondat, urmând a se admite conform

art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., hotărârea fiind casată sub

aspectul greșitei achitări a inculpaților pentru infracțiunea prev.

de art. 272 din Codul vamal și cu privire la măsura confiscării

speciale a produselor militare.

Rejudecând cauza în

limitele casării se va proceda la condamnarea inculpaților în baza disp.

art. 272 din Codul vamal.

În considerarea

dispozițiilor art. 72 C. pen. la individualizarea pedepselor se va avea în

vedere natura și pericolul acestui gen de infracțiuni, limitele legale

sancționatoare, cât și

datele personale,

respectiv, lipsa antecedentelor penale și conduita

procesuală relativ

sinceră a inculpaților.

În acest context se

vor stabili pedepse principale la limita minimă, dar cu suspendarea

condiționată a executării pedepselor, pe un termen de 4 ani fiecare, în

condițiile art. 82 C. pen.

Se va atrage atenția

inculpaților asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.

Și în fine, procedând

la condamnarea inculpaților pentru infracțiunea de folosire de acte nereale în

fața autorității vamale, prevăzută de art. 272 Cod vamal se observă și

incidența dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen., privind măsura de siguranță a

confiscării speciale.

Conform acestui temei

legal, respectiv, disp. art. 118 lit. b) C. pen., așa cum au

fost modificate prin Legea nr. 278/2006, sunt supuse confiscării și bunurile

care nu aparțin inculpatului, dar care au fost folosite, în orice mod, la

săvârșirea unei infracțiuni, sau dacă, aparținând altei persoane aceasta a

cunoscut scopul folosirii lor.

În acest sens, chiar

dacă produsele militare nu aparțin

inculpaților,

ele vor fi supuse confiscării pentru că au format obiect al

actelor

nereale care la rândul lor au format, în condițiile descrise, obiectul unei

activități infracționale, încadrată în drept în dispozițiile art. 272 din Codul

vamal.

În

consecință, măsura de siguranță a confiscării speciale se va

dispune asupra produselor militare enumerate

în procesul verbal

încheiat la 2 decembrie

2006 (f. 50, vol. 1 d.u.p.) cu privire la care s-a instituit

sechestru

asigurător prin ordonanța din 3 decembrie 2006 a Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova

(f.1260 vol.1 d.u.p.).

Cât

privește restul criticilor formulate, privind greșita achitare a inculpaților

pentru art. 271 din Codul vamal și art. 279 alin. (1) C. pen.

, pentru consideratiunile de fapt și de drept

ce urmează, se vor respinge, ca nefondate.

Nerespectarea

regimului armelor și munițiilor incriminată ca infracțiune prin dispozițiile

alin. (1) al art. 279 C. pen. presupune o

deținere,

port, confecționare, transport precum și orice operație, fără drept, a armelor

și munițiilor sau a funcționării fără drept a atelierelor

de reparat

arme.

Regimul juridic al

armelor și munițiilor, la care face referire dispozițiile art. 279 C. pen. și

care pot constitui astfel obiect material al infracțiunii, este stabilit prin

Legea nr. 295/2004, modificată și republicată la 17 noiembrie 2008.

Și cum art. 2 din

lege definește diferite categorii de arme și muniție, referindu-se la arme de

foc, legea stabilește în acest sens, arma al cărei principiu de funcționare are

la bază forța de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei

capse prin aprinderea unei încărcături; sunt asimilate armelor de foc și

ansamblurile, subansamblurile și dispozitivele care se pot constitui și pot

funcționa ca arme de foc.

Din

această normă legală care definește arma de foc, stabilind

și criteriile după care ansambluri sau

dispozitive sunt asimilate armelor de foc, rezultă fără echivoc că anumite

părți din armă, separate care nu pot funcționa ca armă de foc nu pot constitui

- în sensul legii - armă de foc, după cum nu pot constitui nici obiect material

al infracțiunii prev. de art. 279 C. pen. anumite părți din

armă. în consecință, în sensul acestor prevederi legale, nu poate constitui

obiect material al infracțiunii prev. de art. 279

alin. (1) C. pen. țeava armei, ci doar arma în materialitatea ei, în stare de

funcționare.

În această situație

se poate constata că deținerea sau transportul celor 99 de țevi pentru arme

letale în cauză nu pot constitui obiect material al infracțiunii prev.

de art. 279 alin. (1) C. pen., circumscriindu-se conținutului

acestei infracțiuni doar armele și munițiile considerate ca atare de

dispozițiile art. 2 din Legea nr. 295/2004 republicată.

Pe de altă parte,

constituie contrabandă calificată conform art. 271 din Codul vamal, trecerea

peste frontieră, fără autorizație a armelor, munițiilor și altor produse

chimice, substanțe toxice și psihotrope, enumerate expres și limitativ de acest

text.

Desigur, nici în

privința acestei infracțiuni nu este realizat conținutul constitutiv, atâta

timp cât, nu au fost trecute peste frontieră arme, muniție sau substanțe din

cele arătate limitativ de textul de lege. Cum țevile pentru arme letale nu pot

constitui în

sensul Legii nr. 295/2004

republicată, arme în stare de funcționare nu

pot constitui nici obiect

al contrabandei calificate, prev. de art. 271 Cod vamal.

Pentru aceste

considerente soluția de achitare a inculpaților, în temeiul art.

11 pct. 2 lit. a) combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru

infracțiunile prev. de art. 279 alin. (1) C. pen. și art.

271 din Codul vamal, se va menține ca legală și temeinică, criticile urmând a

fi respinse, ca nefondate.

Ca atare, se vor

menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate, inclusiv, dispoziția de ridicare

a sechestrului asigurător instituită asupra automărfarului bulgar, cu nr. de

înmatriculare, prin ordonanța din 3 decembrie 2006 drept urmare a soluției de

achitare menținută.

În raport de soluția

de condamnare dispusă, intimații inculpați vor fi obligați în temeiul art. 191

alin. (1) și (2) C. proc. pen., la cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit

interpretului de limba bulgară urmând a fi plătit din fondul Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul

Teritorial Craiova împotriva deciziei penale nr. 111 din 16 septembrie 2008 a

Curții de Apel Craiova, secția penală, privind pe inculpații B.K.I. și C.S.Y.

Casează

decizia penală atacată cu privire la greșita achitare a

inculpaților B.K.I. și C.S.Y. pentru infracțiunea

prevăzută de art. 272 din Legea nr. 86/2006 și cu privire la înlăturarea

măsurii de siguranță a confiscării pentru produsele militare.

În baza art. 272 din

Legea nr. 86/2006 condamnă pe inculpații

B.K.I.

și C.S.Y. la câte 2 ani

închisoare fiecare, în condițiile art. 71 și 64

alin. (1) lit. a) teza a ll-a lit. b)

C.

pen. și la câte 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

alin.

(1) lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen., pentru fiecare, ca pedeapsă

complementară ce se execută după executarea

pedepsei principale.

În baza art. 81 C.

pen. suspendă condiționat executarea

pedepselor

aplicate inculpaților pe un termen de încercare de câte 4

ani, conform

art. 82 C. pen.

În temeiul art. 359

C. proc. pen. atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

Conform art. 71 alin.

(5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor se

suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Constată că

inculpații au fost arestați în cauză de la 3 decembrie 2006 la 19 februarie

2007, perioadă care se va deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat.

În

baza art. 118 lit. b) C. pen. dispune confiscarea specială a

produselor militare, enumerate în

procesul-verbal încheiat la 2 decembrie 2006 (fila 50, vol. l, dosar urmărire

penală) cu privire la care s-a instituit sechestrul asigurător prin ordonanța

din 3

decembrie 2006 a Parchetului de pe

lângă înalta Curte de Casație și

Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul

Teritorial Craiova (fila 160 vol. l, dosar urmărire penală).

Menține dispoziția

privind ridicarea sechestrului asigurător instituită asupra automarfarului

bulgar cu nr. înmatriculare, prin ordonanța din 3 decembrie 2006.

Menține celelalte

dispoziții ale hotărârii recurate.

Obligă intimații

inculpați la câte 1800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile

apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din

fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Onorariul cuvenit

interpretului de limbă bulgară se va plăti din fondul înaltei Curți de Casație

și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 aprilie 2009.

PROCES VERBAL,

Încheierea de îndreptare a

erorii materiale din data de 29 octombrie 2009

face parte integrantă din prezenta decizie.

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

SECȚIA PENALĂ

Decizia nr. 1601/2009

Dosar nr. 1957/63/2008

Ședința din Camera de Consiliu de la 29 octombrie

2009

Constatând că în conținutul minutei deciziei nr. 1601

pronunțată de Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul

nr. 1957/63/2007, la data de 30 aprilie 2009, s-a strecurat o eroare materială

evidentă, constând în aceea că la alin. (2) pag. 2 din cuprinsul minutei

sus-menționate s-a trecut „Obligă recurenții inculpați la câte 1800 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor desemnați din

oficiu, în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondul Ministerului

Justiției și Libertăților Cetățenești." în loc de „Obligă intimații

inculpați la câte 1800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile

apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din

fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

În baza art. 195 C. proc. pen.,

DISPUNE

Îndreptarea erorii materiale evidente strecurată în minuta deciziei nr.

1601 pronunțată de Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în

dosarul nr. 1957/63/2007, la data de 30 aprilie 2009, în sensul că alineatul 2

pag. 2 din cuprinsul minutei sus-menționate va avea următorul conținut:

„Obligă intimații inculpați la câte 1800 lei cheltuieli

judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în

sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești".

Prezenta

încheiere face parte integrantă din minuta a cărei îndreptare de eroare s-a

dispus.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2009.