ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1601/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 331 din 9 iulie 2007, Tribunalul Dolj a procedat la condamnarea inculpaților, cetățeni bulgari B.K.I., după cum urmează: - la pedeapsa de câte 2 ani închisoare și 1 an interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen. fiecare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 271 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen.; - la pedeapsa de câte 1 an închisoare fiecare pentru infracțiunea prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen.; - la pedeapsa de câte 1 an și 8 luni închisoare, fiecare, pentru infracțiunea prev. de art. 279 alin. (1) C. pen.; art. 74 lit. a) și c) C. pen.

și art. 76 lit. d) C. pen. S-au contopit pedepsele aplicate celor doi inculpați și s-a dispus ca aceștia să execute fiecare, pedeapsa rezultantă de câte 2 ani închisoare și 1 an interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, art. 64 lit. c) C. pen. și în temeiul art. 81 și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor rezultante stabilite inculpaților, pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen. În baza art. 118 lit. b) C. pen.

s-a dispus confiscarea specială a produselor militare descoperite în automarfarul bulgar cu nr. de înmatriculare și enumerate în procesul verbal încheiat la data de 02 decembrie 2006 (f. 50-52 d.u.p.) cu privire la care s-a instituit măsura sechestrului asigurător prin ordonanța din 3 decembrie 2006. S-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra automarfarului bulgar cu nr. de înmatriculare și restituirea acestuia către firma bulgară S.S.S. S.D. din orașul Smolien. Pentru a pronunța această soluție, pe baza probelor administrate, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: În ziua de 2 decembrie 2006, după ora 13,00 , la Biroul Vamal Calafat s-a prezentat pentru a intra în România automarfarul cu nr. de înmatriculare care venea din Bulgaria și trecuse de Vama Vidin.

Cu ocazia intrării în România a automarfarului venit din Bulgaria, inspectorul vamal de serviciu, respectiv, M.F. a constatat că în cabina autovehiculului se aflau doi bărbați pe nume C.S.Y. și B.K.I., ambii de cetățenie bulgară și având calitatea de șoferi, iar după prezentarea documentelor de vămuire, respectiv, scrisoarea de trăsură și carnetul TIR seria și numărul GX 53724992, factura și o listă specificați vă, precum și faptul că, automarfarul transportă în Finlanda un număr de „5 woden boxes și 9 pallets" cu o greutate totală de 3.550 kg, transportul fiind efectuat de firma bulgară S. din Smolion. Deoarece i s-a părut suspect transportul respectiv (volumul de 3.550 m 3 și prețul de 133.292 Euro), inspectorul vamal M.F.

Ie-a spus celor doi șoferi că dorește să controleze compartimentul de marfă. în acest context, unul din cei doi șoferi bulgari i-a spus inspectorului vamal că transportă „ceva secret, codificat" (relatare inculpat Bodurov), fapt ce l-a determinat pe inspector să insiste să vadă marfa. După ce a deschis remorca automarfarului și a desfăcut una din cutiile din lemn pe care era specificat Finlanda, inspectorul vamal a constatat că în acea cutie de lemn se aflau țevi de mitralieră, urmare a acestei constatări, inspectorul vamal a sesizat conducerea Biroului Vamal Calafat, care la rândul lui a sesizat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul Teritorial Craiova.

Întrucât au realizat faptul că deplasarea până în Finlanda nu mai putea continua cu documentele prezentate la intrarea în România, șoferii bulgari au luat legătura telefonic cu o persoană în Bulgaria pentru a trimite actele reale cu privire la mărfurile transportate. După sesizarea organelor competente și deplasarea la fața locului a echipei de cercetare s-a efectuat controlul automarfarului, stabilindu-se că în interior se aflau 5 bucăți lăzi de lemn care conțineau 99 de țevi de mitralieră, calibru 7,62 mm cu seriile și numerele menționate în procesul verbal încheiat la 2 decembrie 2006, un număr de 1650 cutii pentru benzi de cartușe și 1650 bucăți benzi de cartușe, toate noi, ambalate în folie de plastic.

Deoarece inculpații nu aveau nici licență și nici permis internațional de tranzitare a teritoriului României cu produse militare și strategice, automarfarul cu nr. de înmatriculare împreună cu produsele militare din remorcă au fost lăsate în custodia I.J.P.F. Dolj - Calafat, fiind instituit prin ordonanță sechestru. Cercetările efectuate în cauză au evidențiat că țevile pentru armele de foc fuseseră produse de C.N.R. SA și importate din România, iar celelalte produse militare erau produse de alte societăți de profil din Bulgaria. De menționat că, în baza unor relații contractuale cu firma A.C.G. și în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare, C.N.R.

SA a exportat 99 bucăți țeava pentru pușca mitralieră PKM societății bulgare A.C. G.T.C. ambele societăți având autorizațiile necesare, societatea română pentru export în Bulgaria, iar societatea bulgară pentru export în Finlanda. Este de precizat că societatea bulgară, respectiv, A.C. G.T.C. Sofia deținea în calitate de exportator o aprobare pentru exportul în Finlanda - importator Forțele Armate din Finlanda - a mai multor componente de produse militare, după cum urmează: 100 bucăți lunete de mitralieră, 1650 cutii pentru bandă de cartușe și 1650 bucăți cartușiere pentru mitraliere PKM, primele componente fiind produse în România și așa cum s-a arătat, exportate în Bulgaria, prețul total al exportului fiind de 133.890 Euro.

Dar, din traducerea autorizată a materialului primit de la Serviciul Național de Poliție - Direcția Principală „Contra crimei organizată" a rezultat că deși societatea bulgară corporația A.C.T. avea autorizată această tranzacție particulară, pentru realizarea transporturilor bunurilor a semnat un contract cu TNT societate bulgară de transport, în cadrul căruia se menționează explicit că încărcătura este supusă contractului special, societatea de transport fiind însărcinată să se ocupe de obținerea documentației necesare de însoțire și trecere a bunurilor prin România. Potrivit conținutului aceluiași material tradus din limba engleză, la rândul ei societatea de transport T.N.T. a angajat un sub-furnizor, respectiv, pe S.C.E.

Sofia care și acesta la rândul lui a angajat alt sub-furnizor în persoana societății S.S.V.S.D., care a și efectuat transportul și ai cărui angajați erau cei doi inculpați. În această situație, firmele bulgare care au încheiat contractele de transport, ori sub contractele de transport pentru produsele militare menționate nu s-au preocupat de solicitarea de permis sau licență de tranzit internațional de produse militare pe teritoriul României, în conformitate cu legislația românească, din domeniu. De altfel, modalitățile de subînchiriere folosite au reprezentat, prin ele înșele, scopul real al acestui transport special, de a se pierde obligațiile asumate de compania inițială de transport (T.N.T.

Bulgaria) în obținerea documentației necesare tranzitării României. Lipsa de interes a partenerului bulgar și a societăților de transport care s-au angajat să efectueze transportul de produse militare a rezultat neîndoielnic și din adresa Ministerului Economiei și Comerțului - C.N.R. SA nr. C326700 din 16 ianuarie 2007 în care se menționează că nici una din societățile bulgare nu a solicitat asistență în vederea obținerii unui permis internațional de produse militare pe teritoriul României. Împotriva acestei sentințe de condamnare au declarat apel inculpații care au cerut achitarea și SC A.C. G.T.P. Bulgaria care a solicitat înlăturarea măsurii de siguranță a confiscării produselor militare.

Prin decizia penală nr. 111 din 16 septembrie 2008, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de inculpați și de SC A.C. G.T.P. Bulgaria, a desființat sentința apelată și a dispus, în rejudecare, următoarele: - în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

achitarea inculpaților pentru infracțiunile prev. de art. 271 și art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cât și pentru infracțiunea prev. de art. 279 alin. (1) C. pen.; - s-a înlăturat dispoziția privind confiscarea specială a produselor militare, măsură dispusă în baza art. 118 lit. b) C. pen.; - a fost ridicată măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanța din 3 decembrie 2006, asupra produselor militare descoperite în automarfarul cu nr. de înmatriculare, bunuri descrise în procesul verbal încheiat la 2 decembrie 2006 de către organul de urmărire penală; - s-a menținut dispoziția din sentința apelată privind ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituită asupra mărfarului bulgar cu nr. de mai sus, măsură instituită prin ordonanța din 3 decembrie 2003. Pronunțând o soluție de achitare instanța de apel a motivat în considerentele deciziei că, în sarcina inculpaților - în calitatea lor de șoferi la firma de transport - nu li se poate reține o intenție directă de a face contrabandă cu arme pe teritoriul României, în raport de lipsa de preocupare a societăților bulgare de a obține documentele necesare tranzitării teritoriului cu produse militare și strategice.

S-a mai susținut că o astfel de obligație revenea reprezentanților firmelor de transport, inculpații neavând această calitate și nici atribuții în raport cu funcțiile ocupate în cadrul societății angajatoare. Cât privește infracțiunea prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006, s-a reținut că „prin acte false" se înțeleg actele asupra cărora s-a intervenit material, ulterior întocmirii actului, ori s-au consemnat neadevăruri știind că mențiunile nu corespund realității, ceea ce de fapt, în speță, nu s-a realizat de cei doi inculpați. În raport de soluția de achitare pronunțată în cauză s-a apreciat că se impune înlăturarea dispoziției privind confiscarea specială a produselor militare, dispusă potrivit art. 118 lit. b) C. pen.

În termen legal împotriva soluției de achitare a declarat recurs D.I.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Craiova. În esență, procurorul și-a motivat recursul în sensul că, soluția de achitare este rezultatul unei grave erori de fapt și nu al probelor administrate în cauză și care atestă realizarea - în totalitate - a elementelor constitutive ale infracțiunilor deduse judecății, impunându-se pentru toate argumentele prezentate - pe larg - atât oral cât și în scris, consemnate prin practicaua încheierii de amânare a pronunțării, admiterea recursului și pronunțarea unei soluții de condamnare a inculpaților. În susținerea acestei critici s-au invocat dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc.

pen. Examinând hotărârea atacată, în raport de critica formulată și de cazul de casare invocat, cât și din oficiu, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. se constată că recursul este fondat pentru considerațiunile ce urmează. Într-adevăr, din verificarea întregului material probator administrat cauzei, raportat la prevederile art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal se poate constata că soluția de achitare a inculpaților pentru infracțiunea reglementată de acest text este consecința unei grave erori de fapt, aspectul sub care, hotărârea va fi supusă casării în temeiul dispozițiilor art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.

Pronunțând achitarea inculpaților pentru infracțiunea prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006 instanța de apel a motivat în considerente că inculpații nu au prezentat autorităților vamale acte asupra cărora s-a intervenit material și nici în care să se fi consemnat neadevăruri ci doar acte incomplete cu referire la factura și lista specificativă prezentate inițial. Calificând ca incomplete actele de transport prezentate inițial autorității vamale, instanța de apel contravine atât dispozițiilor art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, cât și materialului probator administrat în cauză. Ori, în situația infracțiunii prev. de art. 272, faptele se consumă în momentul în care la autoritățile vamale se prezintă documente vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă.

În cauză, este de necontestat, că cei doi inculpați au prezentat inițial la autoritățile vamale documente de transport care se refereau la alte mărfuri decât cele transportate, cunoscând faptul că aceste documente nu corespund realității. Astfel, din declarația martorului M.F., declarație confirmată de inculpați la 23 ianuarie 2007, cât și din documentele vamale și de transport anexate, rezultă că la 2 decembrie 2006 inculpații - șoferi pe un automarfar bulgăresc au intrat în Vama Calafat, prezentând inspectorului vamal de serviciu - M.F. - la controlul vamal carnetul TIR seria și nr. GX 53724992, scrisoarea de trăsură, o factură și o listă specificativă. Din factura la care era atașată lista specificativă rezultă că transportau 5 cutii de lemn + 9 Europaleți, în greutate de 3550 m 3 și un preț de 133.292 Euro.

Fiindu-i atrasă atenția de greutate și de preț, inspectorul vamal a deschis una din cutii în care a constatat existenta țevilor de mitralieră și a altor produse militare. În aceste condiții s-a sesizat conducerea vămii, iar șoferii bulgari au cerut în Bulgaria trimiterea documentelor de transport ce corespundeau produselor militare transportate. Din compararea conținutului celor două acte de transport rezultă că în timp ce din factura prezentată inițial, precum și lista specificativă atașată rezultă că obiect al transportului îl formau 5 cutii de lemn + 9 Europaleți, din factura trimisă prin fax, precum și lista specificativă rezultă că se transportau 99 bucăți ansamblu țevi arme de foc, 1650 bucăți cutii muniție pentru curea cu 100 cartușe și 1650 bucăți curea metalică pentru 100 cartușe ghintuite de 7,62 mm, toate ambalate în 5 cutii de lemn + 9 Europaleți.

Cu alte cuvinte, inculpații în calitate de șoferi al unui automarfar ce executau transporturi internaționale au prezentat la 2 decembrie 2006 la controlul vamal documente vamale și de transport pentru ambalajele produselor militare și nu pentru produsele militare ce făceau de fapt și de drept obiectul acestui transport internațional. Pe de altă parte, inculpații nu se pot apăra de instituirea răspunderii penale invocând necunoașterea mărfurilor ce formau obiect al transportului. Afirmația are în vedere declarațiile inițiale ale inculpaților din care rezultă că aceștia știau ce transportă, inculpatul B. participând chiar la încărcarea lăzilor și a Europaleților; pe de altă parte, din aceleași declarații rezultă că de la Karlovo, autocamionul a fost escortat sub pază armată până la Vama Vidin, când forțele armate ce-i asigurau escorta s-au retras.

Desigur, în aceste condiții, chiar dacă cei doi inculpați nu cunoșteau exact metodologia de transport, în calitate de șoferi ai unei firme de transport ce conduceau transporturi internaționale trebuiau să-și asume obligația efectuării transportului în condiții de deplină legalitate, cu respectarea legislației din teritoriile statale tranzitate sau din Uniunea Europeană.

Aceasta cu atât mai mult, cu cât, potrivit art. 8 din Decretul nr. 451/1972 privind aderarea României la Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosea, încheiată la Geneva la 19 mai 1956, la primirea mărfii, transportatorul este obligat să verifice exactitatea mențiunilor din scrisoarea de trăsură referitoare la numărul de colete, cât și la marcaj și numerele lor, starea aparentă a mărfii; în același sens, sunt și prevederile Decretului nr. 420 din 5 decembrie 1979 pentru aderarea României la Convenția vamală încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 în care se arată că „manifestul mărfurilor din carnet va trebui să cuprindă separat conținutul fiecărui vehicol, sau al fiecărui container.

Și deși în scrisoarea de transport se face referire la aceste prevederi, iar transportul internațional s-a executat în aceste condiții în document se menționează expres ambalajele, respectiv, 5 cutii de lemn și 9 Europaleți și nu produsele militare. Din considerentele expuse este evident că inculpații au folosit acte nelegale la autoritatea vamală, săvârșind infracțiunea prev. de art. 272 Cod vamal, fiind îndeplinite atât cerințele laturii obiective cât și subiective ale acestui text. în cauză latura subiectivă este caracterizată de intenția directă a celor doi inculpați de a sustrage controlului vamal produsele militare, prin prezentarea autorității vamale a unor acte de transport ce se referau doar la ambalajele și nu la produsele militare care făceau obiectul transportului.

Pe de altă parte, cerința esențială specifică și necesară existenței acestei infracțiuni este aceea că fapta care constituie element material al laturii obiective este realizată de acțiunea inculpaților de a folosi la autoritatea vamală, acte de natura celor la care se referă art. 272 Cod vamal, respectiv, acte de transport pentru alte bunuri (ambalaje) decât cele reale care erau produsele militare. Și desigur, în acest cadru, recursul declarat de procuror este fondat, urmând a se admite conform art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., hotărârea fiind casată sub aspectul greșitei achitări a inculpaților pentru infracțiunea prev. de art. 272 din Codul vamal și cu privire la măsura confiscării speciale a produselor militare.

Rejudecând cauza în limitele casării se va proceda la condamnarea inculpaților în baza disp. art. 272 din Codul vamal. În considerarea dispozițiilor art. 72 C. pen. la individualizarea pedepselor se va avea în vedere natura și pericolul acestui gen de infracțiuni, limitele legale sancționatoare, cât și datele personale, respectiv, lipsa antecedentelor penale și conduita procesuală relativ sinceră a inculpaților. În acest context se vor stabili pedepse principale la limita minimă, dar cu suspendarea condiționată a executării pedepselor, pe un termen de 4 ani fiecare, în condițiile art. 82 C. pen. Se va atrage atenția inculpaților asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.

Și în fine, procedând la condamnarea inculpaților pentru infracțiunea de folosire de acte nereale în fața autorității vamale, prevăzută de art. 272 Cod vamal se observă și incidența dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen., privind măsura de siguranță a confiscării speciale. Conform acestui temei legal, respectiv, disp. art. 118 lit. b) C. pen., așa cum au fost modificate prin Legea nr. 278/2006, sunt supuse confiscării și bunurile care nu aparțin inculpatului, dar care au fost folosite, în orice mod, la săvârșirea unei infracțiuni, sau dacă, aparținând altei persoane aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. În acest sens, chiar dacă produsele militare nu aparțin inculpaților, ele vor fi supuse confiscării pentru că au format obiect al actelor nereale care la rândul lor au format, în condițiile descrise, obiectul unei activități infracționale, încadrată în drept în dispozițiile art. 272 din Codul vamal.

În consecință, măsura de siguranță a confiscării speciale se va dispune asupra produselor militare enumerate în procesul verbal încheiat la 2 decembrie 2006 (f. 50, vol. 1 d.u.p.) cu privire la care s-a instituit sechestru asigurător prin ordonanța din 3 decembrie 2006 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova (f.1260 vol.1 d.u.p.). Cât privește restul criticilor formulate, privind greșita achitare a inculpaților pentru art. 271 din Codul vamal și art. 279 alin. (1) C. pen. , pentru consideratiunile de fapt și de drept ce urmează, se vor respinge, ca nefondate. Nerespectarea regimului armelor și munițiilor incriminată ca infracțiune prin dispozițiile alin. (1) al art. 279 C. pen.

presupune o deținere, port, confecționare, transport precum și orice operație, fără drept, a armelor și munițiilor sau a funcționării fără drept a atelierelor de reparat arme. Regimul juridic al armelor și munițiilor, la care face referire dispozițiile art. 279 C. pen. și care pot constitui astfel obiect material al infracțiunii, este stabilit prin Legea nr. 295/2004, modificată și republicată la 17 noiembrie 2008. Și cum art. 2 din lege definește diferite categorii de arme și muniție, referindu-se la arme de foc, legea stabilește în acest sens, arma al cărei principiu de funcționare are la bază forța de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse prin aprinderea unei încărcături; sunt asimilate armelor de foc și ansamblurile, subansamblurile și dispozitivele care se pot constitui și pot funcționa ca arme de foc.

Din această normă legală care definește arma de foc, stabilind și criteriile după care ansambluri sau dispozitive sunt asimilate armelor de foc, rezultă fără echivoc că anumite părți din armă, separate care nu pot funcționa ca armă de foc nu pot constitui - în sensul legii - armă de foc, după cum nu pot constitui nici obiect material al infracțiunii prev. de art. 279 C. pen. anumite părți din armă. în consecință, în sensul acestor prevederi legale, nu poate constitui obiect material al infracțiunii prev. de art. 279 alin. (1) C. pen. țeava armei, ci doar arma în materialitatea ei, în stare de funcționare. În această situație se poate constata că deținerea sau transportul celor 99 de țevi pentru arme letale în cauză nu pot constitui obiect material al infracțiunii prev. de art. 279 alin. (1) C. pen., circumscriindu-se conținutului acestei infracțiuni doar armele și munițiile considerate ca atare de dispozițiile art. 2 din Legea nr. 295/2004 republicată.

Pe de altă parte, constituie contrabandă calificată conform art. 271 din Codul vamal, trecerea peste frontieră, fără autorizație a armelor, munițiilor și altor produse chimice, substanțe toxice și psihotrope, enumerate expres și limitativ de acest text. Desigur, nici în privința acestei infracțiuni nu este realizat conținutul constitutiv, atâta timp cât, nu au fost trecute peste frontieră arme, muniție sau substanțe din cele arătate limitativ de textul de lege. Cum țevile pentru arme letale nu pot constitui în sensul Legii nr. 295/2004 republicată, arme în stare de funcționare nu pot constitui nici obiect al contrabandei calificate, prev. de art. 271 Cod vamal. Pentru aceste considerente soluția de achitare a inculpaților, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) combinat cu art. 10 lit. d) C. proc.

pen., pentru infracțiunile prev. de art. 279 alin. (1) C. pen. și art. 271 din Codul vamal, se va menține ca legală și temeinică, criticile urmând a fi respinse, ca nefondate. Ca atare, se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate, inclusiv, dispoziția de ridicare a sechestrului asigurător instituită asupra automărfarului bulgar, cu nr. de înmatriculare, prin ordonanța din 3 decembrie 2006 drept urmare a soluției de achitare menținută. În raport de soluția de condamnare dispusă, intimații inculpați vor fi obligați în temeiul art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., la cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit interpretului de limba bulgară urmând a fi plătit din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova împotriva deciziei penale nr. 111 din 16 septembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală, privind pe inculpații B.K.I. și C.S.Y. Casează decizia penală atacată cu privire la greșita achitare a inculpaților B.K.I. și C.S.Y. pentru infracțiunea prevăzută de art. 272 din Legea nr. 86/2006 și cu privire la înlăturarea măsurii de siguranță a confiscării pentru produsele militare. În baza art. 272 din Legea nr. 86/2006 condamnă pe inculpații B.K.I. și C.S.Y. la câte 2 ani închisoare fiecare, în condițiile art. 71 și 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen.

și la câte 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen., pentru fiecare, ca pedeapsă complementară ce se execută după executarea pedepsei principale. În baza art. 81 C. pen. suspendă condiționat executarea pedepselor aplicate inculpaților pe un termen de încercare de câte 4 ani, conform art. 82 C. pen. În temeiul art. 359 C. proc. pen. atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor se suspendă și executarea pedepselor accesorii. Constată că inculpații au fost arestați în cauză de la 3 decembrie 2006 la 19 februarie 2007, perioadă care se va deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. dispune confiscarea specială a produselor militare, enumerate în procesul-verbal încheiat la 2 decembrie 2006 (fila 50, vol. l, dosar urmărire penală) cu privire la care s-a instituit sechestrul asigurător prin ordonanța din 3 decembrie 2006 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova (fila 160 vol. l, dosar urmărire penală). Menține dispoziția privind ridicarea sechestrului asigurător instituită asupra automarfarului bulgar cu nr. înmatriculare, prin ordonanța din 3 decembrie 2006. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii recurate. Obligă intimații inculpați la câte 1800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă bulgară se va plăti din fondul înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 aprilie 2009. PROCES VERBAL, Încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 29 octombrie 2009 face parte integrantă din prezenta decizie. R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

SECȚIA PENALĂ

Decizia nr. 1601/2009 Dosar nr. 1957/63/2008 Ședința din Camera de Consiliu de la 29 octombrie 2009 Constatând că în conținutul minutei deciziei nr. 1601 pronunțată de Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 1957/63/2007, la data de 30 aprilie 2009, s-a strecurat o eroare materială evidentă, constând în aceea că la alin. (2) pag. 2 din cuprinsul minutei sus-menționate s-a trecut „Obligă recurenții inculpați la câte 1800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești." în loc de „Obligă intimații inculpați la câte 1800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

În baza art. 195 C. proc. pen., DISPUNE Îndreptarea erorii materiale evidente strecurată în minuta deciziei nr. 1601 pronunțată de Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 1957/63/2007, la data de 30 aprilie 2009, în sensul că alineatul 2 pag. 2 din cuprinsul minutei sus-menționate va avea următorul conținut: „Obligă intimații inculpați la câte 1800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești". Prezenta încheiere face parte integrantă din minuta a cărei îndreptare de eroare s-a dispus. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2009.