ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3998/2013

Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 835 din 29 noiembrie 2012 Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 254 alin. (1) și (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic., art. 320 1 alin. (1) și (2) C. proc. pen. astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 202/2010, rap. la art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 litera c) C. pen. a condamnat pe inculpatul R.N. la pedeapsa de 3 luni închisoare. S-a făcut în cauză aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen. și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen. În baza art. 81 și art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 88 C. pen. s-a dispus deducerea prevenției de la 30 octombrie 2012, la zi. Conf. art. 350 alin. (3) litera b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea M.A.P. Nr. 257/UP din 31 octombrie 2012 emis de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 41984/3/2012. În baza art. 254 alin. (1) și (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 320 1 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen. astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 202/2010, rap.

la art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul P.D. la pedeapsa de 3 luni închisoare. S-a făcut în cauză aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen. și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen. În baza art. 81 și art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni. A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În baza art. 71 alin. 5 C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 88 C. pen. s-a dispus deducerea prevenției de la 30 octombrie 2012, la zi. Conf. art. 350 alin. (3) lit. (b) C. proc.

pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea M.A.P. Nr. 258/UP din 31 octombrie 2012 emis de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 41984/3/2012. În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații la câte 1.000 RON fiecare cheltuieli judiciare către Stat. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut în baza declarației de recunoaștere a vinovăției dată de ambii inculpați conform (...) art. 320 1 C. proc. pen. că: În perioada 25 - 30 octombrie 2012, inculpații R.N. și P.D.

au pretins suma de 37.000 RON și au primit suma de 34.000 RON, cu titlul de mită, de la martorul denunțător V.M.A., în schimbul îndeplinirii în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu astfel încât, în calitatea lor de comisari ai Gărzii Financiare, Secția București, să nu sesizeze organele de urmărire penală cu privire la infracțiunile constatate cu prilejul controlului financiar efectuat la SC A. SRL București, să aplice amenzi contravenționale într-un cuantum cât mai mic și să îi comunice denunțătorului identitatea persoanei care a sesizat abaterile societății comerciale ultim menționate. Pe fondul desfășurării acestei activități infracționale, la data de 24 octombrie 2012, denunțătorul V.M.A.

a fost contactat telefonic de către R.N., comisar al Gărzii Financiare, Secția București, solicitându-i adresa personală de mail, în vederea trimiterii unei invitații pentru controlul SC A. SRL În scurt timp, pe adresa de mail indicată de denunțător X, a fost primită o invitație tip a Gărzii Financiare, seria B, nr. 0037169, aceasta fiind neștampilată. Invitația a fost trimisă de pe o adresă de mail privată X1, cu semnătura unui trust de companii private "E.C.E., E.A., E.S., ". În urma conversației telefonice dintre denunțător și comisarul R.N. s-a stabilit ca întâlnirea să aibă loc în ziua de 25 octombrie 2012, ora 12:00. Cu prilejul primei întâlniri pe care au avut-o la 25 octombrie 2012 cu denunțătorul V.M.A., numiții R.N.

și P.D. au procedat la verificarea documentelor contabile, concluzia comisarilor anterior menționați fiind că neregulile constatate reprezintă temei pentru un "dosar penal" și că ar trebui sesizat parchetul competent. Comisarii Gărzii Financiare au afirmat că este tardiv să se mai achite impozitul pentru sumele aflate în casierie, subliniind totodată că ei nu sunt "popi" și că ar mai exista o posibilitate de rezolvare a problemei. În continuare, P.D. și R.N. i-au sugerat denunțătorului că rezolvarea problemei descoperite la SC A. SRL ar putea fi făcută cu sumele de 7.000 RON și 10.000 RON, disponibile în două conturi bancare, dar și cu suma de 20.000 RON existentă în casieria firmei, suma totală pretinsă fiind în cuantum de 37.000 RON.

Potrivit celor convenite cu ocazia întâlnirii din data anterior menționată, P.D. și R.N. s-au prezentat la data de 30 octombrie 2012 (marți) pentru "rezolvarea" problemelor constatate cu prilejul controlului SC A. SRL București, primind suma de 34.000 RON, cu titlu de mită, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. În drept, fapta inculpaților P.D.

și R.N., constând în aceea că: în perioada 25 - 30 octombrie 2012, au pretins suma de 37.000 RON și au primit suma de 34.000 RON, cu titlul de mită, de la martorul denunțător V.M.A., în schimbul îndeplinirii în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu astfel încât, în calitatea lor de comisari ai Gărzii Financiare, Secția București, să nu sesizeze organele de urmărire penală cu privire la infracțiunile constatate cu prilejul controlului financiar efectuat la SC A. SRL București, să aplice amenzi contravenționale într-un cuantum cât mai mic și să îi comunice denunțătorului identitatea persoanei care a sesizat abaterile societății comerciale ultim menționate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților C.A., M.A.R., S.D.C., M.F.C. și G.E.M., Tribunalul a avut în vedere criteriile generale pre.v de art. 72 C. pen., precum și disp. art. 320 1 C. proc. pen. "Judecata în cazul recunoașterii vinovăției art. 320 1 din Legea nr. 202/2010 - până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecată să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.

La termenul de judecată, instanța întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, procedează la audierea acestuia și apoi acordă cuvântul procurorului și celorlalte părți. Instanța de judecată soluționează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Dacă pentru soluționarea acțiunii civile se impune administrarea de probe în fața instanței, se va dispune disjungerea acesteia. În caz de soluționare a cauzei prin aplicarea alin. (1), dispozițiile art. 334 și art. 340 - art. 344 se aplică în mod corespunzător.

Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispozițiile alin. (1) - (6) nu se aplică în cazul în care acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață. În caz de respingere a cererii, instanța continua judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun." Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, criticând-o sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor aplicate în raport de criteriile art. 72 C. pen.

În motivarea apelului, Parchetul a criticat cuantumul pedepsei închisorii stabilit de către instanța de judecată pentru fiecare dintre cei doi inculpați, arătând că este vădit disproporționat în raport cu activitatea infracțională desfășurată de aceștia. S-a arătat că, în mod nejustificat, au fost reținute dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen. fără a motiva în vreun fel aspecte ce ar putea constitui circumstanțe atenuante. În argumentare, s-a susținut că: Este constantă practica instanțelor de judecată cu privire la faptul că lipsa antecedentelor penale este o stare de normalitate și nu trebuie să primeze în cadrul procesului de individualizare a pedepsei cu închisoare, în spețe privind corupția.

Lipsa antecedentelor penale, precum și celelalte circumstanțe personale învederate de către inculpați, prin apărători, nu contrabalansează interesul public. Sub acest aspect, instanța a ignorat total gradul de pericol social ridicat al infracțiunii săvârșite, acesta conturându-se din următoarele: - modul de operare reflectă perseverență în determinarea denunțătorului/martor în crescendo de a accepta "soluția salvatoare", prin remiterea sumei de 34.000 RON; - activitatea infracțională s-a desfășurat pe parcursul mai multor zile; - infracțiunea a fost săvârșită de către cei doi inculpați având calitatea de comisari ai Gărzii Financiare; - inculpații au primit suma de 34.000 de RON, în scopul de a-și încălca atribuțiile de serviciu, prin trei acte diferite.

Față de cele menționate, s-a apreciat că instanța, cu superficialitate, a ignorat importanța relațiilor sociale lezate prin săvârșirea infracțiunii, care a adus o atingere probității activității desfășurate de către autoritățile publice. Este necesară o atitudine fermă a autorităților judiciare în fața unei astfel de conduite, ilegale și imorale în același timp, aceasta pe fondul amplificării fenomenului de corupție în societatea românească, în scopul recâștigării încrederii comunității în instituțiile statului. Prin urmare, ținând cont de elementele de ordin subiectiv și obiectiv prezentate mai sus, instanța de judecată era obligată să nu coboare sub minimul special prevăzut de legea penală pentru infracțiunea respectivă; să orienteze cuantumul pedepsei închisorii către 6 ani, cu executare în regim de detenție.

Din perspectiva modului de executare a pedepsei cu închisoarea stabilit de către instanța de judecată, se constată că aceasta nu a motivat absolut deloc condiția prevăzută de art. 81 alin. (1) litera c) C. pen., respectiv nu a prezentat acele elemente care au determinat-o să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executare. Or, ținând cont de poziția procesuală pe parcursul urmăririi penale (nerecunoașterea săvârșirii faptei depistate în flagrant), de gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, așa cum a fost mai sus prezentat, s-a apreciat că scopul coercitiv, educativ, preventiv al pedepsei cu închisoarea nu poate fi atins decât prin executarea în regim de detenție.

Prin Decizia penală nr. 137 din 24 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței penale nr. 835 din data de 29 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 44654/3/2012. S-a desființat în parte sentința penală atacată și rejudecând în fond: 1. În baza art. 254 alin. (1) și (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul R.N. - fiul lui S. și M., necunoscut cu antecedente penale la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului R.N. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen. pe durata executării pedepsei principale s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 litera a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen. În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului R.N. sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul R.N.

trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului R.N. asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 88 C. pen. s-a dispus deducerea prevenției de la 30 octombrie 2012, la 29 noiembrie 2012. 2. În baza art. 254 alin. (1) și (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul P.D., necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului P.D. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen. pe durata executării pedepsei principale s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului P.D. sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 C. pen. pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul P.D. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; În baza art. 359 C. proc.

pen. s-a atras atenția inculpatului P.D. asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 88 C. pen. s-a dispus deducerea prevenției de la 30 octombrie 2012 la 29 noiembrie 2012. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de 75 RON pentru fiecare intimat inculpat se suportă din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că apelul este fondat pentru următoarele considerente: S-a reținut că inculpații P.D.

și R.N. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 337/P/2012 din data de 19 noiembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) și (2) rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În conformitate cu art. 320 1 C. proc. pen., ambii inculpați, înainte de începerea cercetării judecătorești, au declarat că recunosc în totalitate starea de fapt reținută prin actul de sesizare și că își însușesc probele administrate în cursul urmăririi penale, solicitând ca judecata să se facă în procedura simplificată. Curtea a constatat că inculpații și-au recunoscut vinovăția cu privire la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în perioada 25 - 30 octombrie 2012, au pretins suma de 37.000 RON și au primit suma de 34.000 RON, cu titlul de mită, de la martorul denunțător V.M.A., în schimbul îndeplinirii în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu astfel încât, în calitatea lor de comisari ai Gărzii Financiare, Secția București, să nu sesizeze organele de urmărire penală cu privire la infracțiunile constatate cu prilejul controlului financiar efectuat la SC A. SRL București, să aplice amenzi contravenționale într-un cuantum cât mai redus și să îi comunice denunțătorului identitatea persoanei care a sesizat abaterile societății. În acord cu critica adusă de către parchet, Curtea a constatat că sentința este nemotivată sub aspectul reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.

Astfel, practica judiciară a devenit constantă în a recunoaște că, în cazul aplicării dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., comportarea sinceră în cursul procesului penal, constând în recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare a instanței nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă judiciară prev. în art. 74 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. pen., întrucât recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda o dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot fi aplicate concomitent cu dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen. numai atunci când se constată existența unei alte atitudini a inculpatului după săvârșirea infracțiunii decât comportarea sinceră în cursul procesului, dintre cele prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

S-a constatat că ambii inculpați au negat, în faza de urmărire penală, săvârșirea infracțiunii de luare de mită oferind explicații neplauzibile și în contradicție cu procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante astfel că în favoarea lor nu poate opera circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., nefiind identificate alte aspecte care să o justifice. Totodată, lipsa antecedentelor penale, ca și conduita anterioară bună, ținând seama de calitatea pe care ambii inculpați o aveau, de comisari ai Gărzii Financiare, nu poate fi calificată drept circumstanță atenuantă judiciară prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., întrucât este o condiție a accesului în funcția publică care solicită o probitate deosebită.

În cauză nu poate opera sic et simpliciter, recunoașterea acestor împrejurări ca circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special până la cuantumul derizoriu, de 3 luni închisoare, stabilit de instanța de fond, întrucât s-ar aduce atingere imperativului justei individualizări a pedepsei în raport cu exigențele impuse de art. 52 C. pen., privind prevenția generală și specială în cazul infracțiunilor de corupție. Fapta inculpaților de a pretinde și a primi o sumă însemnată de bani pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, săvârșită în calitate de comisari ai Gărzii Financiare, exprimă un grad de pericol social ridicat care se impune a fi evaluat în mod just și mai ales, reflectat în pedeapsa aplicată prin luarea în considerare în mod efectiv și complet a tuturor criteriilor impuse de art. 72 C. pen.

la individualizarea judiciară a pedepsei. Reevaluând aceste criterii Curtea, ținând seama și de atitudinea de recunoaștere a vinovăției exprimată de ambii inculpați conform art. 320 1 C. proc. pen., a înlăturat circumstanțele atenuante reținute în favoarea acestora și a stabilit câte o pedeapsă de 3 ani închisoare, pedeapsă apreciată ca fiind aptă să corespundă - așa cum s-a subliniat - exigențelor impuse de art. 52 C. pen. Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, Curtea a apreciat, contrar susținerilor parchetului, că suspendarea sub supraveghere, în condițiile art. 86 1 C. pen., pe un termen de încercare de 5 ani stabilit în condițiile art. 86 2 C. pen., oferă un sistem de garanții sub aspectul eficienței și poartă în sine o severitate accentuată de natură să exprime un tratament adecvat persoanei inculpaților și să garanteze resocializarea viitoare, pozitivă, a acestora.

Drept pentru care, Curtea în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de PICCJ - DNA împotriva Sentinței penale nr. 835 din data de 29 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 44654/3/2012. A desființat în parte sentința penală atacată și rejudecând în fond: 1. În baza art. 254 alin. (1) și (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul R.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului R.N. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. pe durata executării pedepsei principale a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b și c) C. pen. În baza art. 86 1 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului R.N. sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 86 2 C. pen. S-a dispus ca în baza art. 86 3 C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul R.N. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; În baza art. 359 C. proc.

pen. a atras atenția inculpatului R.N. asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 88 C. pen. a dispus deducerea prevenției de la 30 octombrie 2012, la 29 noiembrie 2012. 2. În baza art. 254 alin. (1) și (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul P.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului P.D. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. pe durata executării pedepsei principale a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen. În baza art. 86 1 C. pen. a dispune suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului P.D. sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. S-a dispus ca în baza art. 86 3 C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul P.D. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; În baza art. 359 C. proc.

pen. a atras atenția inculpatului P.D. asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 88 C. pen. a dispus deducerea prevenției de la 30 octombrie 2012 la 29 noiembrie 2012. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu în cuantum de 75 RON pentru fiecare intimat inculpat, se suportă din fondul Ministerului Justiției. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs inculpații R.N.

și P.D., motivele de recurs fiind depuse la dosar în termenul prevăzut de art. 385 10 C. proc. pen. Astăzi, în ședință publică recurenții inculpați, atât prin intermediul apărătorilor desemnați din oficiu, cât și personal având cuvântul au declarat că își retrag recursurile declarate împotriva deciziei instanței de apel. În baza art. 385 4 C. proc. pen. cu referire la art. 369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat, retragerea trebuind să fie făcută fie personal, fie prin mandatar special. În cauza de față, recurenții inculpați, personal și prin apărătorii desemnați din oficiu au declarat că își retrag recursurile formulate împotriva deciziei instanței de apel.

Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 385 4 C. proc. pen., Înalta Curte va lua act de manifestarea de voință a recurenților inculpați R.N. și P.D. și va lua act de retragerea recursurilor declarate împotriva Deciziei penale nr. 137 din 24 mai 2013 a Curții de Apel București, secția I penală. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligați recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpații R.N. și P.D. împotriva Deciziei penale nr. 137 din 24 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul inculpat R.N. la plata sumei de 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă recurentul inculpat P.D. la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 12 decembrie 2013. Procesat de GGC - AM